Premierul desemnat, Eugen Tomac, a explicat public intenția executivului de a analiza reduceri ale unor taxe și impozite, dar numai acolo unde aceste modificări nu vor pune în pericol echilibrul finanțelor publice.
Contextul și direcția generală a politicii fiscale
El a subliniat că orice intervenție fiscală trebuie făcută cu mare prudență, având în vedere provocările economice actuale și riscurile care pot afecta ratingul de țară al României.
Mesajul transmis este unul de echilibru: se caută soluții pentru a ușura povara fiscală în anumite sectoare, însă numai dacă acestea nu conduc la dezechilibre bugetare. Potrivit declarațiilor sale, prioritatea este păstrarea stabilității și predictibilității macroeconomice, elemente considerate esențiale pentru mediul de afaceri și pentru încrederea investitorilor.
Aspect cheie: ajustările propuse vor viza doar zone unde există spațiu fiscal — nu vor fi măsuri largi, fugare sau care să pericliteze ținta de deficit.
Predictibilitate pentru mediul de afaceri și ținta de deficit
Tomac a insistat pe importanța unei abordări care să ofere predictibilitate antreprenorilor: investitorii trebuie să știe la ce reguli să se aștepte pentru a-și putea planifica activitatea. Prin urmare, guvernul nu intenționează să adopte măsuri fiscale care generează incertitudine sau care ar putea descuraja investițiile private.
Un obiectiv clar enunțat este respectarea țintei de deficit bugetar de 6,2%. Conform spuselor sale, menținerea acestui prag este esențială pentru funcționarea corectă a economiei și pentru păstrarea încrederii partenerilor externi. Elaborarea unui buget realist, axat pe responsabilitate fiscală, rămâne baza pentru asigurarea resurselor necesare plăților către sectorul public — salarii, pensii și servicii.
Tomac a afirmat:
„Acolo unde putem, evident că trebuie să le corectăm, pentru că există zone în care putem face acest lucru fără a brusca stabilitatea fiscală a României. Riscul legat de ratingul de țară este uriaș.”
În plus, premierul desemnat a declarat că și partidele politice au fost asigurate că nu se vor lua măsuri nesăbuite. Accentul rămâne pe măsuri prudente, pe calitate în elaborarea politicilor fiscale și pe evitarea soluțiilor care ar genera volatilitate în finanțele publice.
Un alt punct important menționat: modificările fiscale trebuie evaluate nu doar din perspectiva efectului imediat asupra populației, ci și în contextul pe termen mediu și lung, inclusiv asupra costului de finanțare al statului.
Discuția despre reduceri selective de taxe deschide un lanț de analize tehnice — de la impactul asupra veniturilor la buget, până la consecințele asupra investițiilor și consumului. Implementarea oricărei măsuri va depinde de calcule detaliate și de garanții că echilibrul fiscal nu va fi afectat.
Rămâne de urmărit în ce forme concrete vor fi propuse aceste ajustări, în ce termene și cu ce mecanisme de compensare, pentru ca atât stabilitatea macroeconomică, cât și nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri să fie armonizate eficient.