Scena politică și mediul online au fost zguduite de o confruntare neașteptată între artistul Tudor Chirilă și politicianul Sorin Grindeanu, după ce acesta din urmă i-a cerut premierului Ilie Bolojan să retragă propunerea Oanei Gheorghiu pentru funcția de vicepremier. În timp ce Grindeanu invoca motive diplomatice și posibile tensiuni în relația cu Statele Unite, Tudor Chirilă a răspuns printr-un text virulent, devenit viral în doar câteva ore.
Mesajul artistului a fost un adevărat rechizitoriu public, un text tăios și plin de revoltă, în care Tudor Chirilă a pus cap la cap faptele, realizările și integritatea Oanei Gheorghiu, comparându-le direct cu trecutul politic al lui Sorin Grindeanu. Într-un limbaj simplu, dar extrem de dur, Chirilă a arătat, pas cu pas, diferența dintre un om care a construit cu mâinile lui și unul care, în opinia sa, a distrus prin corupție și decizii politice controversate.
Artistul nu s-a rezumat doar la critici generale – a mers până la detaliu, amintind fiecare proiect în care Oana Gheorghiu s-a implicat și fiecare scandal care l-a marcat pe Grindeanu. A vorbit despre spitalele ridicate din donațiile românilor, despre camerele sterile construite pentru copiii bolnavi de cancer, despre munca imensă dusă de Oana și echipa sa în anii de pandemie. Apoi, a întors oglinda spre politician: ordonanțe de urgență date noaptea, vacanțe pe banii altora, legături cu grupuri de interese și o carte despre care spune că „nu există în nicio bibliotecă din România”.
Tudor Chirilă a scris, fără ocol, ceea ce mulți români gândesc dar nu spun: că între Oana Gheorghiu și Sorin Grindeanu există o prăpastie de valori. Pe de o parte, o femeie care a ridicat din temelii un spital pentru copii bolnavi de cancer, cu ajutorul a sute de mii de oameni simpli. Pe de altă parte, un politician cu o carieră legată de un partid despre care artistul afirmă că „a fragilizat statul de drept”.
Mesajul său a fost mai mult decât o reacție la o declarație politică. A fost o luare de poziție morală, un strigăt pentru adevăr și recunoaștere a binelui făcut fără interese. Chirilă a reușit, prin acest text, să redea vocea unei părți din societate care s-a simțit trădată de politicieni și care, de ani de zile, vede în oameni ca Oana Gheorghiu dovada că se poate construi și altfel – cu suflet, cu onestitate și cu dragoste față de oameni.
„Oana Gheorghiu a construit din banii a peste 350000 de români și peste 7000 de companii un spital de oncologie pediatrică cu nouă niveluri și 140 de paturi.
Sorin Grindeanua legalizat noaptea furtul din bani publici până la un prag de 200000 de lei stârnind proteste de stradǎ.
Oana Gheorghiu a construit un spital modular în curtea spitalului Elias pentru tratamentul bolnavilor de Covid și un spital modular la Piatra Neamț după ce a ars secția ATI în 2020.
Sorin Grindeanu a zburat cu avioane private și a mers în vacanțe pe banii Nordis, un dezvoltator imobiliar cu sute de păgubiți.
Oana Gheorghiu a construit camere sterile și a renovat secții de oncologie pediatrică sau de adulți în București, Timișoara, Brașov.
Sorin Grindeanu a publicat o carte fantomă care nu există în nicio bibliotecă din România. O carte fantomă.
Oana Gheorghiu a ieșit în stradă de zeci de ori, alături de zeci de mii de români împotriva corupției și pentru stat de drept.
Sorin Grindeanu face parte din conducerea celui mai corupt partid din România, partidul cu cele mai multe acțiuni care au fragilizat statul de drept.
Oana Gheorghiu a realizat proiecte de peste 43 de milioane de euro împreună cu echipa ți colega sa de la Dăruiește Viață și cu ajutorul sutelor de mii de români și companii care au donat.
Sorin Grindeanu și-a dedicat activitatea politică partidului mafiot din care face parte și intereselor mafiei transpartinice. În prezent se ocupă cu subminarea guvernării/reformelor la care participă partidul său corupt și cu lobby pentru magistrații care se opun proiectului de reformă a pensiilor speciale.
În 2017 Departamentul de Stat American a criticat Ordonanța 13 ca fiind un pericol pentru statul de drept. Atunci Grindeanu era prim-ministru. Și aveam un parteneriat strategic cu America, așa cum avem și acum.
În logica în care Oana Gheorghiu nu ar trebui să facă parte dintr-un guvern pentru că periclitează relația cu administrația Trump (ai cărei membri Rubio şi Vance l-au beştelit mai grav ca Oana Gheorghiu când erau adversari), atunci nici Grindeanu nu ar trebui să mai viseze la postul de prim-ministru pentru că a demonstrat cu prisosință prin atacurile la statul de drept din 2017 că a periclitat parteneriatul strategic.
Rezumatul arată așa. Oana Gheorghiu reprezintă construcția, Grindeanu reprezintă corupția.
Oana Gheorghiu a dat ceva uriaș comunității, Grindeanu are pe agendă doar clientela de partid.
Oana Gheorghiu nu are nevoie s-o apăr eu, în spatele ei se află dragostea pentru oameni și sute de mii de donatori. Spitalul făcut de ea se vede, funcționează. Chiar și pentru cei ca Grindeanu. Pentru toți.
Oana Gheorghiua unit oameni. Mulțumesc, Oana. You rock
Postarea a adunat mii de aprecieri, comentarii și distribuiri, fiind percepută drept una dintre cele mai tăioase reacții civice la adresa clasei politice din ultima perioadă.
Replica lui Tudor Chirilă care a devenit virală
Pe lângă textul lung, argumentat și plin de exemple, Tudor Chirilă a simțit nevoia să dea și o lovitură scurtă, dar memorabilă. A scris doar o frază – o replică simplă, ironică și devastatoare – chiar sub postarea lui Sorin Grindeanu: „Ți-a scris Dragnea postarea?”
Doar câteva cuvinte, dar cu forța unui strigăt colectiv. În ele, oamenii au recunoscut toată amărăciunea ultimilor ani, toată neîncrederea în clasa politică și revolta împotriva ipocriziei. În doar câteva ore, comentariul a explodat în online: peste 3.700 de reacții, sute de distribuiri și mii de comentarii, multe dintre ele în același ton de revoltă și susținere pentru Oana Gheorghiu.
Replica a devenit virală tocmai pentru că spunea, pe scurt, ceea ce mulți români simt de mult timp – că în spatele unor discursuri politicoase și a unor apeluri la „diplomație” se ascunde, de fapt, aceeași veche rețea de interese, care n-a construit nimic pentru oameni. În contrast, Chirilă a reamintit prin gestul său că adevărul se poate spune fără frică, iar un simplu comentariu, dacă vine dintr-un loc de onestitate, poate demasca o întreagă construcție de minciuni.
Pentru mulți, acea întrebare – „Ți-a scris Dragnea postarea?” – nu a fost doar o ironie la adresa lui Grindeanu, ci și o formă de rezistență civică, un simbol al memoriei colective. În câteva cuvinte, Tudor Chirilă a reușit să unească mii de oameni care încă își doresc o Românie condusă de oameni curați, nu de lozinci și calcule de partid.
CONȚINUT VIDEO LIBERTATEA PENTRU FEMEI
Mesajul complet al lui Sorin Grindeanu
în centrul scandalului se află însă chiar mesajul lui Sorin Grindeanu, o postare lungă și solemnă, scrisă cu aerul unui avertisment de stat, dar percepută de public ca o încercare transparentă de discreditare a Oanei Gheorghiu. Politicianul a cerut public premierului Ilie Bolojan să retragă nominalizarea fondatoarei Dăruiește Viață din funcția de vicepremier, invocând „răcirea relațiilor diplomatice” cu Statele Unite.
Pentru mulți, tonul postării a fost surprinzător: o combinație de limbaj politic rigid, cu un aer moralizator, care contrasta puternic cu imaginea Oanei Gheorghiu – o femeie venită din societatea civilă, fără interese politice, dar cu fapte
Grindeanu a scris:
*„Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea înaintată preşedintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României!
Cei care visează la funcții înalte în statul român trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că fiecare declarație iresponsabilă aruncată în spațiul public lovește direct în interesele strategice ale României!
Într-un Guvern deja plin de voci anti-americane și critice la adresa Administrației Trump, cu ce ajută şi credibilizează demersurile României pe teme importante în raport cu aliatul transatlantic astfel de numiri? Reamintesc Visa Waiver, un pas atât de aşteptat de toți românii!
De aceea, consider că un astfel de demers instituțional al dlui prim-ministru trebuie regândit urgent.
Îi solicit partenerului de Coaliție Ilie Bolojan să țină cont de punctul de vedere al PSD şi să retragă urgent propunerea de a o numi pe doamna Gheorghiu din această funcție de înaltă demnitate publică în statul român.
Nu există jumătăți de măsură pe acest subiect.
PSD trebuie consultat în astfel de decizii!”*
Postarea a fost văzută de mulți drept o încercare de intimidare politică, menită să transmită un mesaj de forță și control din partea PSD. Tonul lui Grindeanu – rece, impersonal, aproape protocolar – a contrastat brusc cu căldura și recunoștința care se leagă, în ochii publicului, de numele Oanei Gheorghiu.
De fapt, în ochii oamenilor, confruntarea nu a mai fost una între două persoane, ci între două lumi: lumea celor care construiesc și a celor care doar semnează acte; între sinceritatea unei femei care a clădit un spital pentru copii bolnavi de cancer și rigiditatea unui sistem politic care se teme de oameni liberi, capabili și iubiți de public.
Această diferență de ton a fost observată imediat pe rețelele sociale, unde mesajul lui Grindeanu a fost catalogat drept „cinic, ipocrit și plin de aroganță”. În câteva ore, secțiunea de comentarii a devenit un teren de revoltă publică: oameni simpli, voluntari, donatori și personalități au reacționat indignat, apărând-o pe Oana Gheorghiu și cerând respect pentru munca ei.
Pentru foarte mulți români, reacția lui Grindeanu a fost mai mult decât o declarație politică – a fost un test de moralitate. Iar faptul că, în final, Oana Gheorghiu a fost totuși numită vicepremier, a fost perceput ca o victorie simbolică a normalității asupra cinismului politic.
Reacțiile publice: între revoltă și solidaritate
După valul de atacuri și justificări politice, reacția oamenilor nu s-a lăsat așteptată. În doar câteva ore, rețelele sociale s-au transformat într-o mare de solidaritate. Mii de români — de la oameni simpli, până la personalități din cultură, sănătate sau educație — au postat mesaje de susținere pentru Oana Gheorghiu, considerând că în fața unui sistem cinic, ea rămâne dovada vie că se poate construi și fără privilegii, fără conexiuni, doar cu onestitate și perseverență.
Mulți dintre cei care au comentat au vorbit despre contrastul izbitor dintre cei doi protagoniști ai acestei povești. Pe de o parte, o femeie care a reușit, împreună cu mii de donatori, să ridice primul spital de oncologie pediatrică din România, o clădire care va salva vieți pentru generații întregi. Pe de altă parte, un politician cu un trecut care încă apasă greu pe imaginea partidului din care face parte — un partid pe care societatea civilă l-a acuzat de ani de zile că a slăbit statul de drept și a încetinit reformele.
„Nu e doar o dispută între două persoane”, scriau oamenii în comentarii. „E o bătălie între două lumi — lumea celor care fac ceva și lumea celor care se laudă că fac.” Alții spuneau simplu: „Oana Gheorghiu e România care mai respiră. Grindeanu e trecutul care nu vrea să plece.”
În paralel, reacțiile din mediul civic au fost la fel de puternice. Voluntari, medici, oameni care au lucrat în spitalele renovate de asociația Dăruiește Viață au povestit experiențele lor alături de Oana Gheorghiu — o femeie care nu s-a temut să înfrunte birocrația, care a stat la șantiere zi de zi și care a dus până la capăt un proiect pe care statul român nu a reușit să-l construiască în 30 de ani.
Pentru mulți, faptul că un om ca ea este atacat de politicieni a fost dovada că societatea încă mai are nevoie de o trezire morală. În acele zile, mesajele de susținere s-au transformat într-un val de recunoștință, un gest colectiv prin care românii au spus, fără ezitare, că știu să facă diferența între cel care construiește și cel care doar promite.
Pe fondul acestei emoții uriașe, momentul depunerii jurământului a căpătat o semnificație aparte. Când Oana Gheorghiu a rostit cuvintele solemne — „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român…” —, mulți dintre cei care o susținuseră au simțit că asistă la o reparație morală.
Ceremonia a fost scurtă, sobră, aproape tăcută. Președintele Nicușor Dan nu a rostit niciun cuvânt, dar momentul a fost încărcat de simbolism: o femeie venită din afara cercurilor politice, susținută de oameni obișnuiți, pășea acum în Guvernul României. Pentru unii, a fost o victorie mică, dar plină de speranță — o dovadă că adevărul și faptele pot învinge, chiar și atunci când politica pare să le strivească.
După ceremonie, Oana Gheorghiu a postat un mesaj care a completat imaginea acelui moment:
„Rolul meu ca vicepremier va fi să deschid Guvernul spre societate, spre consultarea companiilor, a societății civile și a cetățenilor, pentru a fundamenta reformele și măsurile pe nevoile reale din societate și pentru a le construi împreună, cu încredere. Așa cum am lucrat și la Dăruiește Viață, împreună cu comunitatea noastră.” Mesajul ei a fost primit cu aplauze virtuale și cu zeci de mii de reacții de apreciere. Într-un climat public obosit de scandaluri și promisiuni goale, cuvintele Oanei Gheorghiu au adus un aer de luciditate și de speranță.
Pentru mulți, numirea ei în funcția de vicepremier nu a fost doar o decizie politică. A fost o declarație de încredere în oamenii care fac, în femeile care nu cedează, în cetățenii care cred că binele nu are nevoie de o legitimație de partid.
Controversa care a declanșat întreaga furtună politică a pornit, de fapt, din câteva postări vechi ale Oanei Gheorghiu, publicate în februarie, în contextul scandalului izbucnit la Casa Albă între președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte american J.D. Vance.
În acele zile tensionate, Oana Gheorghiu și-a exprimat public dezamăgirea față de comportamentul liderilor americani, iar cuvintele ei, sincere și fără filtru, au fost considerate de unii jurnaliști drept „critice la adresa administrației Trump”.
Într-una dintre postări, ea a scris:
„Narcisismul, nebunia şi impostura distrug lumea. Să faci sluj în faţa unui dictator criminal şi să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situaţie, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o ţară care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om.”
Ulterior, într-o altă postare, ea a adăugat:
„America este o ţară măreaţă, condusă temporar de oameni mărunţi.”
Aceste declarații, făcute în plină criză internațională, aveau să fie readuse în atenția publică luni mai târziu, când Sorin Grindeanu le-a invocat ca pretext pentru a cere retragerea nominalizării sale. Politicianul a susținut că aceste afirmații ar putea „periclita relațiile diplomatice cu Statele Unite”, folosind exact acest argument în postarea sa oficială.
Pentru o parte a publicului, reacția lui Grindeanu a fost percepută drept exagerată, chiar oportunistă, venind din partea unui om politic care, în 2017, semnase ordonanțe ce aduseseră mii de oameni în stradă și critici directe din partea Departamentului de Stat al SUA. Mulți români au văzut în gestul său o dublă măsură evidentă — un politician care se folosește de cuvinte vechi pentru a bloca ascensiunea unei femei care a construit, concret, ceva pentru țară.
În contrast, reacțiile publice la adresa Oanei Gheorghiu au fost de o claritate rară. Chiar și cei care nu-i împărtășeau opiniile politice au recunoscut că faptele ei cântăresc infinit mai mult decât orice declarație de pe rețelele sociale. Într-o perioadă în care încrederea în politicieni este aproape de zero, Gheorghiu a devenit pentru mulți un simbol al României reale — acea Românie care se ridică nu prin vorbe, ci prin muncă, curaj și consecvență.
În final, în ciuda presiunilor, premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan nu au cedat, iar Oana Gheorghiu a fost numită oficial vicepremier. Ceremonia depunerii jurământului a durat doar trei minute, dar ecoul acelui moment a fost imens.
Imaginea ei, cu mâna pe Constituție, rostind solemn „Așa să-mi ajute Dumnezeu”, a devenit pentru mulți mai mult decât o știre politică — a fost o imagine a speranței. O femeie care a ridicat spitale din donații, care a unit oameni și a salvat vieți, a ajuns acum într-o poziție de putere, în fața acelora care ani la rând au ignorat munca ei. În acea zi, România părea, pentru o clipă, mai aproape de ceea ce ar trebui să fie: un loc în care meritul și adevărul contează mai mult decât relațiile și interesele de partid.