România, ținta propagandei ruse după alegerile prezidențiale. Ministerul de Externe reacționează ferm: „Moscova nu suportă democrația”
După alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, Serviciul rus de Informații Externe (SVR) lansează un nou atac propagandistic la adresa țării noastre. Într-un articol publicat în luna iunie într-o publicație afiliată serviciilor secrete de la Moscova, România este prezentată drept un exemplu de „cenzură ideologică” în Uniunea Europeană. Autoritățile române au reacționat imediat și ferm, catalogând afirmațiile drept absurde și manipulatoare, într-un context în care în Rusia însăși alegerile libere sunt inexistente, iar opoziția este constant reprimată.
Rusia acuză, România răspunde
Materialul publicat în revista „Razvedcik”, aflată sub controlul direct al directorului SVR, Serghei Narîșkin, este semnat de Aleksei Gromîko, directorul Institutului pentru Europa din cadrul Academiei de Științe a Rusiei. Deși nu este menționat niciun nume de politician român, textul face trimitere indirectă la anularea candidaturii lui Călin Georgescu, un personaj controversat, cunoscut pentru pozițiile sale suveraniste și apropierea de retorica promovată la Kremlin.
„România reflectă practici de intimidare a dizidenților și cenzură ideologică în UE”, susține autorul, sugerând că scrutinul prezidențial din țara noastră ar fi fost influențat de factori politici și instituționali cu scopul de a elimina anumiți candidați incomozi.
Anularea alegerilor și cazul Călin Georgescu
Reamintim că în anul 2024, Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a României a invalidat rezultatul, invocând „nereguli grave” privind eligibilitatea candidatului și presupusele sale legături cu cercuri de influență rusești. Decizia CCR a fost contestată vehement în mediul public, dar a fost considerată legală și definitivă.
Această decizie este acum folosită ca pretext în discursul propagandistic al Moscovei, în ciuda faptului că în Rusia opoziția politică este constant redusă la tăcere, iar alegerile sunt considerate de numeroase organizații internaționale drept falsificate sau necompetitive.
Reacția României: „Un spațiu în care democrația este o glumă nu poate da lecții”
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat imediat, prin vocea purtătorului de cuvânt Andrei Țărnea. Acesta a transmis un mesaj ferm pe platforma X (fostul Twitter), în care a subliniat absurditatea acuzațiilor venite din partea unui regim care mimează democrația de peste două decenii.
„Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federaţia Rusă, prin Serviciul rus de Informaţii Externe, îl manifestă faţă de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior. Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie elemente de constantă iritare la Moscova”, a transmis oficialul român.
Țărnea a subliniat și dimensiunea profund ipocrită a poziției ruse, amintind că în Federația Rusă gesturi elementare de omenie, precum ajutorul oferit civililor ucraineni sau depunerea unui buchet de flori în memoria opozantului Boris Nemțov, pot atrage închisoarea.
Un nou episod în lupta simbolică pentru democrație
Răspunsul dur al Ministerului român de Externe vine într-un context tensionat la nivel regional, în care Rusia încearcă să-și reafirme influența în țările din fostul bloc estic prin discursuri critice și insinuări despre lipsa de legitimitate democratică.
Alegerile din România și alegerea lui Nicușor Dan ca președinte au fost validate de autoritățile electorale și au fost monitorizate de observatori internaționali. Acuzațiile Rusiei nu sunt doar nefondate, ci și parte dintr-o strategie mai largă de dezinformare și subminare a încrederii în instituțiile democratice europene.
România, sub lupa propagandei de la Moscova
Nu este pentru prima dată când Rusia își exprimă, direct sau indirect, nemulțumirea față de parcursul democratic al României. De-a lungul ultimilor ani, instituțiile românești au fost frecvent ținta unor campanii de dezinformare, fie prin presiuni diplomatice, fie prin media controlată de Kremlin.
Faptul că România a fost din nou menționată într-o publicație a SVR nu face decât să confirme importanța strategică a țării noastre în contextul geopolitic regional, dar și disconfortul pe care instituțiile democratice solide îl provoacă în state cu regimuri autoritare.
Un final clar: România merge înainte, cu ochii deschiși
În fața provocărilor și a manipulărilor venite din Est, reacția autorităților române este una necesară și fermă. Într-un spațiu european în care valorile democratice trebuie apărate în fiecare zi, România își reafirmă apartenența la principiile statului de drept și respinge orice tentativă de subminare venită dinspre regimuri nedemocratice.
Așa cum a transmis Ministerul de Externe, democrația nu este perfectă, dar este reală. Iar într-o lume în care libertatea este uneori plătită cu prețul vieții, România continuă să aleagă calea valorilor occidentale.