România a notificat aliații și pe secretarul general al NATO în legătură cu incidentul produs la Galați, unde o dronă de proveniență rusă a lovit un bloc de locuințe și a explodat, rănind două persoane.
Totodată, Bucureștiul a cerut accelerarea transferului de capabilități anti-dronă către țara noastră, a transmis vineri, 29 mai 2026, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
În informarea oficială, MAE a calificat situația drept o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Federației Ruse, subliniind că autoritățile române au acționat prompt pentru a gestiona consecințele și pentru a menține populația în siguranță. Evenimentul a readus în prim-plan nevoia de întărire a apărării aeriene și, în special, de soluții anti-dronă la granița estică a Alianței.
Ce a anunțat MAE după incidentul de la Galați
Potrivit ministerului, canalele diplomatice au fost activate încă de la primele ore ale dimineții de vineri, 29 mai 2026. Mesajul transmis partenerilor a vizat atât informarea rapidă a structurii de comandă a NATO, cât și solicitarea de sprijin pentru accelerarea livrării de mijloace de contracarare a dronelor pe teritoriul României.
MAE a precizat că, în paralel cu evaluarea pagubelor și a efectelor asupra comunității, se discută la nivel aliat opțiunile politico-militare adecvate. Accentul cade pe descurajare și pe consolidarea protecției civile, astfel încât incidentele similare să poată fi detectate și neutralizate cât mai rapid.
„Șeful NATO a fost informat. Președintele va face un anunț astăzi cu privire la reacția României la acest incident inacceptabil”.
„Atât eu, cât și ministrul Apărării suntem în contact permanent cu președintele și premierul”.
Posibila activare a Articolului 4 și pașii următori
În contextul tensionat creat de prăbușirea dronei la Galați, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România ia în calcul activarea Articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. Acesta prevede consultări între aliați atunci când un stat membru consideră că i-a fost pusă în pericol securitatea. O asemenea mișcare ar permite o evaluare aliată coordonată a riscurilor și a măsurilor de răspuns.
„Articolul 4 poate fi invocat, este vorba de consultarea între statele aliate, când un membru se simte amenințat. Este o decizie comună inter-instituțională pe care România o poate activa”.
Dincolo de opțiunea consultărilor formale, demersurile Bucureștiului vizează creșterea imediată a rezilienței prin implementarea rapidă a unor sisteme și tactici de apărare împotriva amenințărilor aeriene de joasă altitudine. Solicitarea de accelerare a transferului de capabilități anti-dronă reflectă atât urgența situației, cât și coordonarea strânsă cu partenerii aliați.
MAE a subliniat că incidentul, soldat cu rănirea a două persoane după explozia aparatului care a lovit un bloc de locuințe, reprezintă o încălcare inadmisibilă a normelor elementare de securitate în regiune. Bucureștiul insistă pe necesitatea ca astfel de acțiuni ale Federației Ruse să înceteze, iar riscurile pentru populația civilă din proximitatea graniței să fie reduse prin măsuri ferme de apărare și prin cooperare aliată.
Pe fondul acestor evoluții, este așteptat ca președintele României să comunice public, în cursul zilei de astăzi, 29 mai 2026, direcțiile de acțiune pe care le va adopta statul român în plan intern și aliat, inclusiv în ceea ce privește utilizarea instrumentelor prevăzute de Tratatul Atlanticului de Nord.