Fostul parlamentar Sebastian Ghiță a intervenit la o televiziune centrală pentru a comenta situația politică din țară și a face publice rezultatele unor sondaje pe care spune că le-a comandat. Potrivit declarațiilor sale, datele surprind o evoluție semnificativă a preferințelor electorale și ridică întrebări despre capacitatea partidelor de a construi o majoritate stabilă în Parlament.
Sondajele și mesajul public
Ghiță a prezentat cifre pe care le-a pus la dispoziție pentru a ilustra ceea ce el descrie ca fiind schimbări în încrederea alegătorilor față de formațiunile politice. În discursul său, fostul deputat a enumerat procente atribuite unor partide și a subliniat că aceste valori reflectă, în opinia sa, tensiunile sociale și influențele externe care ar modela scena politică românească.
„AUR – 47%
AUR – 47%
PSD – 16%
PNL – 16%
USR – 8%
SENS – 7%…
Bolojan are 14% încredere!
Nu este Salvatore della Patria!”
El a explicat că a decis să publice aceste rezultate pentru a înțelege exact ce se întâmplă și pentru a atrage atenția asupra factorilor externi care, spune el, ar putea influența opțiunile electorale. Ghiță a menționat explicit preocuparea față de presiuni venite dinspre instituții sau state străine, pe care le consideră tot mai vizibile în dezbaterea publică.
Arithmetica politică: de ce, susține el, fără PSD nu se poate forma guvernul
Un punct central al intervenției a fost afirmația că PSD rămâne esențial pentru formarea unei majorități parlamentare. Ghiță a insistat pe ideea că, indiferent de condamnările reciproce sau de etichetările politice, realitatea matematică a mandatelor face dificilă o guvernare fără implicarea social-democraților.
„Este o aritmetică simplă: fără PSD nu se poate forma un Guvern. Cum și fără entități înscrise la Partidul Popularilor Europeni nu se poate forma un Guvern în România.”
De asemenea, el a criticat pozițiile declarative ale unor formațiuni care anunță că nu vor colabora cu anumite partide, observând că realitatea parlamentară impune compromisuri pe care liderii politici par uneori incapabili sau reticenți să le accepte. Ghiță a avertizat că astfel de blocaje produc instabilitate și afectează capacitatea instituțiilor de a funcționa normal.
Fostul parlamentar a comentat și evoluția favorabilă pe care, potrivit sondajelor sale, ar o avea-o un anumit partid în preferințele electoratului, atenționând totodată asupra riscurilor pe care le-ar presupune o ascensiune bruscă a unor formațiuni percepute ca extremiste. El a semnalat, în treacăt, posibile dramatizări ale activității politice în mediul online și rolul acestei dinamici în conturarea imaginii publice a candidaților.
În discurs apar și constatări critice la adresa clasei politice privind lipsa de colaborare: „Nu se poate în politicâ într-o țară să ții lucrurile atât de desfrânate în niște momente atât de grave doar pentru că ai niște interese de partid, este inadmisibil”, a spus el. Până la urmă, dezbaterea pe care o propune rămâne axată pe două întrebări: cum se traduc aceste cifre în realitatea parlamentară și ce soluții practice există pentru depășirea blocajelor actuale.