Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, joi, 2 iulie 2026, că a sesizat Curtea Constituțională pentru a lămuri un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pe fondul unei dispute legate de plata restanțelor salariale ale magistraților.
Motivul sesizării: competența în materie bugetară
Guvernul susține că o instanță s-a pronunțat în privința modului de distribuire a fondurilor din bugetul general consolidat, ceea ce, în opinia Executivului, depășește atribuțiile judiciare. Potrivit premierului interimar, sarcina puterii judecătorești este interpretarea și aplicarea legii, iar deciziile care determină alocarea efectivă a banilor publici aparțin în exclusivitate organelor executive și legislative.
„Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.”
Premierul a subliniat că, din perspectiva echipei sale de juriști, instanța a depășit sfera competenței atribuite de Constituție și a intervenit direct în decizii care țin de politica bugetară a statului. Guvernul face trimitere la prevederile Legii 500/2002, care rezervă elaborarea, rectificarea și alocarea bugetului autorităților executive și legislative.
Contextul: ce s-a întâmplat până acum
Disputa a pornit după ce ICCJ a solicitat Curții de Apel București să oblige Guvernul și Ministerul Finanțelor să vireze aproximativ 4,8 miliarde de lei, sumă reprezentând drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești, plus eventuale dobânzi și penalități.
Premierul a atras atenția că prima instanță a mai dispus penalități de 1% pe zi pentru întârzieri, ceea ce, în scenariul menținut, ar genera costuri uriașe — estimate la zeci de milioane de lei pe zi. Guvernul avertizează asupra perturbării echilibrului bugetar național, susținând că aplicarea imediată a unei astfel de decizii pentru un sector singular ar obliga Executivul să redistribuie resurse în regim de urgență.
Oficialii guvernamentali au explicat că au atacat în instanță decizia Curții de Apel, iar termenul fixat de Înalta Curte în procedurile derulate este 9 iulie, astfel încât conflictul urmează să fie tranșat în zilele următoare. Totodată, Executivul a invocat proceduri interne și norme legale care, în opinia sa, definesc clar competențele în materie financiară.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.”
Pe de altă parte, instanțele care au formulat solicitările susțin că există drepturi recunoscute prin hotărâri judiciare care trebuie respectate. Conflictul juridic trimis la Curtea Constituțională are, astfel, în centru nu doar chestiuni financiare, ci și limitele separației puterilor în stat.
Următoarele zile vor fi decisive: procedura la CCR va stabili dacă intervenția instanțelor în privința alocării banilor a fost sau nu constituțională, iar rezultatul va avea efecte asupra modului în care sunt soluționate chestiunile similare în viitor.
Discuțiile publice și juridice generate de această sesizare nu se opresc la cifre: ele ating principii instituționale și vor fi urmărite atent de autorități, magistrați și societatea civilă.