După presiunea venită din partea liderului SUA, Donald Trump, alianța militară nord-atlantică NATO va impune țărilor membre alocarea unul buget de minim 3,5% din PIB pentru Apărare.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus membrilor alianței să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să aloce încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, pentru a răspunde cererii președintelui american, Donald Trump, privind o țintă de 5%, au declarat pentru Reuters persoane familiare cu această temă.
Vestea nu este bună pentru România, care are un deficit bugetar uriaș (cel mai mare din UE în 2024, peste 9%) și probleme financiar-economice tot mai mari.
În 2024, România a cheltuit pentru apărare 2,2% (cu 50% mai mult față de 2023), arată un raport NATO. Cu peste 2% din PIB, cheltuielile pentru țara noastră au fost făcute pentru salarii, pensii, dar și pentru echipamente sau infrastructură militară.
Majorarea până la 3,5%, respectiv 5% per total reprezintă un efort bugetar semnificativ pentru Guvernul de la București, preocupat până acum de „pomeni electorale”.
Negocieri dure înainte de summit-ul NATO de la Haga din iunie
Propunerea lui Rutte i-ar putea permite președintelui SUA să declare o victorie la summitul NATO de la Haga din iunie, fără a impune națiunilor europene și Canadei un angajament de 5% privind cheltuielile militare, pe care mulți îl consideră neviabil din punct de vedere politic și economic.
Obiectivul actual al NATO în materie de cheltuieli de cel puțin 2% din PIB este îndeplinit de 22 din cei 32 de membri ai săi. Dar lideri din cadrul NATO spun că acest obiectiv nu mai este suficient, deoarece văd Rusia ca o amenințare mult mai mare după invazia Ucrainei din 2022.
Nu s-a convenit încă asupra definiției a ceea ce va fi inclus în categoria mai largă a cheltuielilor legate de apărare.
Potrivit oficialilor, această categorie ar putea include costurile de modernizare a drumurilor și podurilor pentru a sprijini transportul de echipamente militare grele.