Miercuri, după zile întregi în care nimenu nu s-a interesat de corpul agresorului care s-a sinucis după săvârșirea crimei, trupul a fost preluat de la morgă și incinerat la Crematoriul Vitan Bârzești din Capitală. A fost preluat de sora și fratele lui, însă cea care a semnat a fost chiar fiica lui. Fata nu a stat până la finele incinerării și nici nu a preluat cenușa părintelui său, anunță Spynews.
În timp ce la căpătâiul Teodorei stau toți cei apropiați, chiar o conduc joi pe ultimul drum, ies la iveală tot felul de grozăvii despre Robert Lupu.
Reporterii au stat de vorbă cu administratorul blocului din Onești unde acesta locuia, într-o garsonieră cumpărată de la rudele unei persoane decedate, dar și cu vecinii lui Robert Lupu.
Potrivit administratorului, vecinii îl evitau pe Robert Lupu, pentru că era mereu pus pe scandal.
Reporterul emisiunii Viața fără filtru, de la Antena Stars, a fost în fața casei bărbatului și a stat de vorbă cu administratorul blocului, cel care spune că Robert Lupu ar fi rupt și afișul de la intrare, acolo unde era trecută suma pe care bărbatul ar fi trebuit să o plătească la întreținere. Figura cu o restanță pe luna martie și nici factura la curent nu și-o plătise.
Robert Lupu, violent din copilărie
Administratorul blocului spune că inclusiv el a avut probleme cu bărbatul, după ce Robert Lupu l-a amenințat cu bătaia pentru că făcuse un grătar în fața clădirii, iar fumul îl deranja.
Bărbatul a declarat că Robert Lupu era violent din copilărie, atunci când a bătut-o pe fiica lui. În clasa a V-a ar fi rămas repetent, mai spune el, care îl cunoaște de multă vreme.
Despre familia lui nu se știe mare lucru, doar că părinții nu ar fi fost prezenți în viața lui.
„Era un om și bun, dar mai mult rău. Din pruncie îl știu, era un rău. A făcut la școala nr. 5, de la școala nr. 5 a bătut-o pe fiică-mea, l-am bătut și eu, dar nu a mai bătut-o pe fiica-mea.
A rămas repetent în clasa a V-a… era absurd, nu găsesc cuvinte. S-a mutat aici, în locul cuiva care a murit, a cumpărat garsoniera și am făcut un grătar în colțul ăsta și mi-a spus să închid focul, că vine la el în casă. Mi-a fost frică (…) De mic copil a fost așa (…) ”, a spus administratorul blocului, la Viața fără filtru.
”Îl cunosc pe Robert Lupu de mai mulți ani, a lucrat ca taximetrist, am fost coleg cu el în acest domeniu! Nu l-am suportat niciodată, avea o atitudine arogantă și disprețuitoare față de cei din jur, era un guraliv care vorbea mult, prost și fără rost!
Și-a petrecut o mare parte din viață într-un bloc rău famat din Onești, blocul Evazatu, un bloc plin de prostituate, proxeneți și persoane certate cu legea!
În ultimii 4-5 ani, acest individ o luase razna rău de tot, nu mai avea un loc de muncă și făcea multe lucruri șocante. Probabil, se droga. Anul trecut, în vară, era doar în chiloți pe stradă, întins pe spate pe mijlocul unui trotuar pietonal și făcea plajă!”, a spus fostul coleg, sub protecția anonimatului.
5 știri by Libertatea. Cele mai virale 5 știri mondene ale săptămânii, prezentate de Denisa Macovei
Ce spun despre el vecinii lui Robert Lupu
Un reporter GÂNDUL.RO a stat de vorbă cu Dragomirică Dragoș, vecinul lui Robert Lupu! Bărbatul l-a descris pe criminalul din Cosmopolis drept un om care părea „venit din pușcărie”. Fostul partener al Teodorei Marcu nu le făcea probleme vecinilor, iar aceștia nu se temau de el. Nu a mai fost văzut acasă de aproximativ două săptămâni și locatarii nu ar fi văzut să fi fost vizitat de cineva vreodată!
”Dragomirică Dragoș: Avea o moacă așa, cum să te spun eu… venit din pușcărie!
Reporter: Dar era cunoscut, făcea probleme vecinilor pe aici?
Dragomirică Dragoș: Nu, nu! (…)
Reporter : S-a supărat pe vecinul de vis-a-vis că i-a intrat fumul de la grătar?
Dragomirică Dragoș: Da!
Reporter: Dar vecinilor le era teamă? Dumneavoastră vă era teamă de el? Spuneți că avea figura asta de criminal.
Dragomirică Dragoș: Nu! Dar nu l-a băgat nimeni în seamă.
Reporter: Dar stătea singur aici sau îl vizita cineva?
Dragomirică Dragoș: Nu l-am văzut niciodată să vină cu cineva. Singur!”
Nemilos cu cine îi greșea. Ce spune prietenul lui din copilărie
Se pare că bărbatul avea un temperament greu de stăpânit, iar pe cei care îi greșeau îi „executa imediat”, după cum se exprimă prietenul acestuia.
Reporter: Cu Robert Lupu am înțeles că ai fost prieten în copilărie sau te cunoșteai cu el?
Prieten: Da, mă cunoșteam cu el. Dar nu mi s-a părut un băiat să poată să facă așa ceva. Adică, să ajungă să facă așa ceva.
Reporter: Până una alta, spune de unde îl cunoșteai. Ați făcut școala împreună?
Prieten: Nu, am crescut amândoi în același bloc, adică unde stăteam, pe același palier. Adică în capătul orașului, la capăt dealului.
Reporter: Și cum era el ca băiat așa, adolescent?
Prieten: Ca adolescent? Adică, deci, bine.
Reporter: Era agresiv rău?
Prieten: Agresiv nu, dar dacă ii se punea pata, deci… Nu aveai scăpare. Adică dacă își punea ceva în cap, zicea că duce până la bun sfârșit, până la bun sfârșit ducea. Deci nu se lăsa…
Reporter: Dă niște exemple. Bătea alți adolescenți? Era răzbunător?
Prieten: Deci răzbunător nu. Deci dacă îi greșeai cu ceva anume, adică care să-l deranjeze mai tare, deci nu scăpai. Nu scăpai până ce nu… Până nu își ducea la bun sfârșit ce avea de făcut. De bătut, de…, ce avea de făcut. Deci nu se lăsa până ce nu se ducea până la capăt ce avea de făcut. În ce sens? Bătăi nu prea, în schimb, dacă îl deranjai cu ceva sau dacă trebuia să-i dai anume o sumă de bani sau ceva anume împrumut și nu-i dădeai când… El era mai rău ca jandarmul, dacă nu-i dădeai când trebuia, adică când ziceai. Bă, îți dau pe 15, nu-i dădeai pe 15 să ducea și îl executa pe om. Cum îl executa, în ce sens? Nu să zici că îl omora, nu, dar în schimb îi făcea felul, adică îl punea în cărucior. În cărucior cum zic, adică îl vedea spitalul. Trei luni de zile el nu scăpa de spital, cel puțin.
Reporter: Ziceai că nu era agresiv, era foarte agresiv.
Prieten: Era agresiv, dar în ce sens. Deci dacă nu îl supărai, adică să-i sară muștarul, n-aveai treabă. Dar dacă trebuia să-i restitui ceva anumit înapoi…
Reporter: Pe tine te-a bătut vreodată?
Prieten: Nu, nu am avut problemele astea niciodată cu el, dar în schimb îl știam ca om cum era, adică era un om simplu, dar numai că la un moment dat o luase pe arătură. Adică în ce sens, el având, cred că bănuiesc după mine ceva la cap, că altfel nu pot zic. Ca om era un om foarte normal. Dacă îi se punea pata pe ceva, sănătate la găină. Adică nu mai aveai cu cine să vorbești. Omul era din cale afară.
Robert Lupu nu avea nicio problemă să-și trădeze inclusiv prietenii
De asemenea, prietenul lui Robert Lupu a mai povestit că acestea nu era un om pe care te puteai baza și nu avea nicio jenă în a-și păcăli sau înșela chiar și prietenii.
Reporter: Dar cu ce se ocupa el în copilării, în adolescență? Făcea găinării de-astea? Fura? Spărgea magazine?
Prieten: Deci, de spart magazine nu. Dar o fază știu eu după 2000, în 2003 a plecat, cum s-ar spune, te duci la muncă în afară. Am mai mers cu încă 2-3 colegi, au pus câte 500 de euro bani pe timpul ăla și au ajuns în vamă. În vamă a zis că se duce la WC, le-au luat banii la ăștia ca să se ducă să plătească în vamă, să schimbe ca să ia euro, a luat banii și a fugit.
Deci, asta e una dintre ele. Așa, adică s-a ținut în ce sens? Ca om nu era să zici chiar așa de rău, dar nici un om care să zici, care să stai, să ai cu cine să stai de vorbă, ca om. Deci pentru mine unul, bine că n-am avut probleme sau conflicte cu el, dar ca agresivitate, numai dacă aveai ceva anume de dat sau de, cum să zic eu, ceva care anume să-l deranjeze, să facă în așa fel, adică să te fac să nu mai fii om.
Reporter: Bine, când l-ai văzut ultima dată? Când ai stat de vorbă cu el ultima dată?
Prieten: Ultima oară, acum 3 săptămâni, când a venit și a luat de la mine un săculeț de cartofi, dar nu era în apele lui. Adică era plecat de acasă cu capul, adică se gândea cine știe unde. A venit, s-a uitat, și-a luat, salut, salut, ce faci, cât e? L-am întrebat ce mai face, zice că: bă, nu prea bine din punct de vedere, dar știu că trebuie să ajung undeva. Dar unde și cum, după aia ca să aflu ce a făcut el.
Obsesia pentru Teodora și consumul de substanțe. A ucis-o pentru bani?
De asemenea, prietenul lui Robert Lupu a mai făcut câteva dezvăluiri interesante și despre relația acestuia cu Teodora. Potrivit acestuia, tânăra ar fi avut să îi de o anumită sumă de bani, iar prietenul din copilărie bănuiește că acesta ar fi unul dintre motivele pentru care a ucis-o. Mai mult, se pare că Robert Lupu ar fi suferit de o boală psihică, însă nu mai lua tratamentul și s-ar fi apucat și de consumul altor substanțe.
Reporter: Pe fata asta pe care a ucis-o, tu ai văzut-o vreodată? O știai? Venea cu ea acolo pe unde a copilărit?
Prieten: Nu. Deci de fată… în 2016-2017, atunci l-am văzut prima oară cu ea. După aceea ce am auzit eu de la el că erau împreună și i-am văzut pe amândoi, era cu burta la gură. Ultima oară când l-am văzut, nu mai țin minte ca să zic așa, dar ultima oară când l-am văzut era cu burta la gură. Dar erau foarte fericiți, nu să zici că se ia la bătaie, să o omoare. Deci nu-mi vine a crede că putea să ajung la faza asta, să facă faza asta, adică să ajungă să…
Eu bănuiesc că ea, ca femeie, în ultimul timp, din ce prostii am auzit, se ocupa, din auzite, cum să zic eu ție, când dai pe cineva, nu l-a produs. Ea s-a ocupat cu niște chestii, cum să zic eu… la ăștia, mă, trafic de carne vie.
El a dus niște fete, eu bănuiesc din ce am auzit, iar ea, la rândul ei, le-a trimis afară. Afară, ălea lucrau pentru ea. El trebuia să ia… Îți dai seama că nu se ducea să o moare pentru un milion, două, trei, cinci, zece. Să te duci să o omori femeia. Când a aflat că ăla era plecat pe afară, că s-a dus și l-a bătut și pe ăla cu care era ea.
Reporter: Bine, am înțeles că el a fost incinerat, la cererea familiei, a fiicei. Unde ar putea fi depusă urna?
Prieten: Din cât îi știu, locul unde s-a născut. Deci acolo, cred. În rest… Deci pentru mine nu puteam să cred că o să poată să ajungă să recurgă la așa ceva. Dar din punct de vedere, din cunoștința mea, eu așa mă gândesc că deci degeaba lucrul ăsta el nu l-a făcut. Ea trebuia să-i dea o sumă cam mărișoară de bani. Pe urma la ce a făcut ea. Adică ce i-a dat el și…
Reporter: Se spune că el era bolnav, avea o boală gravă.
Prieten: Da, da e o boală foarte rară. Nu pot să-i pronunț numele… Nu știu cum să zic, am un lapsus, dar e o boală foarte rară. E una la două milioane de români.
Reporter: E un fel de cancer, ce avea?
Prieten: Nu, e o boală psihică, mentală. Deci era tratabilă, dar el în ultimul timp nu își mai luat tratamentul și cu drogurile, cu c********e care le făcea el, a luat-o pe… Și bănuiesc, eu așa zic după mine, că nu avea cum să ajungă în halul ăla, decât numai să fi fost drogat. Adică a să fi luat ceva din ce știa el că lua zilnic, doza respectivă, dar a luat o supradoză și atunci… de tot. Altceva cam atât.