Ministerul de Externe al Federației Ruse a anunțat miercuri, 9 aprilie, expulzarea a doi diplomați români de rang înalt, în contextul escaladării tensiunilor diplomatice dintre Moscova și București.
Diplomata română, convocată oficial la Ministerul rus de Externe
Liliana Burda, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României în Rusia, a fost convocată la sediul MAE rus, unde a primit notificarea privind declararea ca persona non grata a atașatului militar român și a adjunctului acestuia.
Potrivit declarațiilor oficiale, decizia Moscovei este un răspuns direct la expulzarea, în martie, a doi diplomați ruși de la Ambasada Federației Ruse din București.
Ce spun autoritățile ruse: măsură de reciprocitate
Ministerul rus a calificat gestul autorităților române drept „nemotivat” și a subliniat că măsura de astăzi este una de reciprocitate diplomatică. Cei doi diplomați români vor trebui să părăsească teritoriul rus în cel mai scurt timp.
Victor Makovski, atașatul militar rus, și adjunctul său, Evgheni Ignatiev, au fost declarați persona non grata în România la începutul lunii martie, în urma unor suspiciuni privind activități incompatibile cu statutul diplomatic.
Legătura cu dosarul Călin Georgescu și suspiciuni de spionaj
Numele lui Evgheni Ignatiev apare și în dosarul de securitate națională în care este vizat fostul candidat la președinție, Călin Georgescu. Potrivit unor interceptări, Marian Motocu — considerat liderul unei rețele cu simpatii proruse — ar fi cerut să vorbească cu „domnul colonel Ignatiev Evenki”, presupus ofițer GRU.
Această coincidență a fost menționată în raportul serviciilor de informații privind posibila influență rusă asupra alegerilor prezidențiale din România.
Suspiciuni de interferență rusă în alegerile din România
În noiembrie 2024, alegerile prezidențiale din România au fost marcate de acuzații fără precedent. Candidatul independent Călin Georgescu a obținut un scor surprinzător în primul tur, fiind acuzat ulterior de conexiuni externe, inclusiv sprijin propagandistic pe platforma TikTok.
TikTok și rețelele inactive activate în campanie
Potrivit anchetelor ulterioare, autoritățile au descoperit că mai multe conturi aparent inactive au fost brusc reactivate și au început să promoveze mesaje favorabile lui Georgescu. Micro-influenceri locali ar fi fost plătiți din surse externe pentru a promova candidatul.
Ca urmare a acestor suspiciuni, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat primul tur al alegerilor. Decizia a fost susținută de președintele Klaus Iohannis, care a vorbit despre o amenințare directă la adresa securității naționale.
Proteste și reacție internațională
Decizia CCR a declanșat proteste masive în toată țara, susținătorii lui Georgescu acuzând autoritățile de manipulare politică. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară, multe voci exprimând îngrijorare cu privire la destabilizarea procesului democratic în România.
NATO confirmă existența unui plan de destabilizare regională
În februarie 2025, NATO a publicat un raport în care menționează că Rusia a aplicat un plan de interferență în alegerile din mai multe țări din estul Europei, inclusiv România. Metodele au inclus influențarea rețelelor sociale, plata de micro-influenceri și manipularea emoțională a opiniei publice.
Ce urmează?
Expulzările reciproce marchează o nouă etapă în tensiunile diplomatice dintre România și Federația Rusă. În contextul alegerilor prezidențiale reprogramate și al unui climat politic fragil, aceste evoluții ridică întrebări serioase despre integritatea procesului democratic și riscurile de securitate externă.