România este inclusă într-o analiză Atlantic Council privind posibilele direcții ale escaladării ruse dincolo de Ucraina.
România și Republica Moldova se află în atenția analiștilor care evaluează riscurile unei extinderi a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. O analiză publicată de Atlantic Council la 1 septembrie 2026 discută mai multe scenarii în care Moscova ar putea exercita presiuni asupra statelor europene, inclusiv prin acțiuni desfășurate sub pragul unui război deschis.
România și Republica Moldova se află în atenția analiștilor de la Atlantic Council
Analiza examinează însă modul în care războiul ar putea fi extins, într-un scenariu în care Vladimir Putin ar decide să crească presiunea asupra Europei.
În cazul României, Atlantic Council pornește de la o realitate deja observabilă în regiunea Mării Negre. De la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, drone au pătruns în spațiul aerian românesc sau au ajuns pe teritoriul țării, inclusiv în apropierea unor zone locuite. Analiza menționează, de asemenea, riscurile generate de minele navale, atacurile asupra transportului civil și vulnerabilitățile infrastructurii maritime și energetice din regiune.
Atlantic Council amintește și incidentul din luna august, când România a distrus o dronă maritimă încărcată cu explozibili în apropierea proiectului energetic Neptun Deep din Marea Neagră. Evenimentul este inclus de analiști în seria de evoluții care arată cât de mult s-au apropiat efectele războiului de teritoriul și infrastructura strategică a României
Președintele României, Nicuor Dan, a avertizat că spațiul aerian românesc a fost încălcat „de zeci de ori” și că „descurajarea este testată mai întâi la periferia Alianței”. Declarația este citată în analiza Atlantic Council în contextul evaluării riscurilor de pe flancul estic al NATO.
Potrivit analiștilor, o eventuală escaladare nu ar trebui să înceapă neapărat printr-o ofensivă militară convențională.
„Cea mai plauzibilă escaladare rusă nu ar începe cu o invazie blindată. Moscova ar putea intensifica atacurile sub pragul războiului deschis: incursiuni repetate în spațiul aerian; drone maritime sau mine care amenință Constanța și Marea Neagră; sabotarea infrastructurii critice din zona platoului continental (în afara teritoriului României/NATO); operațiuni cibernetice; și operațiuni de informare menite să submineze încrederea în NATO”, se arată în analiza Atlantic Council.
România ar putea fi vizată prin acțiuni sub pragul unui conflict deschis
Analiza pune accent pe războiul hibrid și pe metodele care pot crea presiune asupra unui stat fără declanșarea imediată a unui conflict militar direct.
În cazul României, sunt enumerate incursiunile aeriene, utilizarea dronelor maritime, minele navale, atacurile cibernetice, sabotajul și operațiunile de dezinformare. Scopul unei asemenea strategii ar putea fi testarea capacității de reacție a NATO și diminuarea încrederii populației în mecanismele de apărare ale Alianței.
Marea Neagră are un rol central în această evaluare. România este unul dintre statele NATO aflate direct în proximitatea zonei de conflict, iar portul Constanța, infrastructura energetică offshore și transportul comercial maritim au o importanță strategică pentru regiune.
Atlantic Council consideră că Rusia ar putea încerca să testeze viteza și coerența răspunsului NATO pe flancul estic prin acțiuni limitate, greu de atribuit imediat sau concepute pentru a rămâne sub pragul unui atac militar convențional.
Republica Moldova, vulnerabilă prin apropierea de zona de conflict
Republica Moldova este inclusă, la rândul său, în evaluarea privind posibilele direcții ale presiunii ruse. Situația țării este considerată sensibilă din cauza proximității față de Ucraina și a prezenței militare ruse în regiunea transnistreană.
Pentru România, orice destabilizare majoră a Republicii Moldova ar avea implicații directe asupra securității regionale. Bucureștiul are un interes strategic în menținerea stabilității statului vecin, iar o deteriorare rapidă a situației de securitate de peste Prut ar putea crea o presiune suplimentară asupra României și asupra NATO.
Analiza Atlantic Council include Republica Moldova între statele europene care ar putea fi afectate de o eventuală extindere a confruntării, alături de țările baltice, Polonia și state din nordul Europei. Într-un scenariu mai larg sunt menționate și state occidentale, inclusiv Germania.
Vizita lui John Ratcliffe la Moscova a atras atenția
Evaluarea Atlantic Council a fost publicată în contextul unei vizite neobișnuite la Moscova. La 25 august 2026, directorul Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite, John Ratcliffe, s-a deplasat în capitala Rusiei pentru întâlniri cu oficiali ruși. Vizita nu fusese anunțată public înainte de plecare.
Potrivit unor surse citate de CBS News, Ratcliffe le-ar fi transmis oficialilor ruși un avertisment privind posibilitatea unor atacuri asupra statelor membre NATO. Informația nu a fost prezentată oficial de administrația americană în detaliu, iar agenda completă a întâlnirilor de la Moscova nu a fost făcută publică.
Vizita a fost cu atât mai atent urmărită cu cât a avut loc într-o perioadă în care Rusia și Ucraina continuă să se lovească reciproc cu atacuri la distanță, iar statele europene sunt preocupate de intensificarea acțiunilor de tip hibrid atribuite Moscovei.
Deplasarea lui Ratcliffe la Moscova a fost comparată cu vizita făcută în 2021 de William Burns, pe atunci director al Agenției Centrale de Informații, înaintea invaziei ruse la scară largă din Ucraina. Totuși, această comparație nu reprezintă o dovadă că Statele Unite anticipează un atac iminent asupra NATO.
O analiză separată publicată de Atlantic Council în februarie 2026 identifica mai multe scenarii potențiale pentru o eventuală agresiune rusă în Europa, inclusiv acțiuni în regiunea baltică și în nordul Europei. Documentul subliniază că Rusia rămâne un adversar militar capabil și că războiul hibrid va continua să reprezinte o componentă importantă a confruntării cu statele occidentale.