Fostul prim-ministru PSD Viorica Dăncilă revine în atenția publică cu un set complet de critici la adresa actualului șef al Executivului. Aceasta condamnă ferm strategia economică bazată pe constrângeri financiare și taxare agresivă a Guvernului Bolojan, argumentând că efectele reale se traduc prin prăbușirea puterii de cumpărare și blocarea inițiativelor private locale.
Efectele pachetului fiscal asupra pieței
Actuala strategie guvernamentală este privită de Dăncilă ca un factor de regres pentru mediul de afaceri autohton. În viziunea fostului premier, majorările de taxe aplicate de Executivul condus de Ilie Bolojan nu reprezintă o soluție viabilă pentru echilibrarea bugetară, ci un mecanism destructiv pentru consumul intern.
„În primul rând, a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Al doilea lucru, nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc. Pe de altă parte, niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri 16%”, a declarat fostul prim-ministru la Gândul.
Prioritățile bugetare și sprijinul extern
O altă direcție contestată vizează gestionarea fondurilor publice în raport cu obligațiile internaționale și contextul geopolitic regional. Lipsa de claritate privind sumele alocate partenerilor externi constituie un punct central al nemulțumirilor exprimate de Viorica Dăncilă.
„Pe de altă parte, haideți să ne uităm la ajutoarele date. Nici în acest moment noi nu știm ce ajutoare au fost date către Ucraina. Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecină, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Deci eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina,” a explicat aceasta.
Blocajul politic și orgoliul de la conducere
Dincolo de componenta fiscală, reproșurile vizează și conduita politică de la nivelul Guvernului. Refuzul actualului premier de a părăsi funcția publică după pierderea susținerii parlamentare este catalogat drept un act de orgoliu care afectează stabilitatea întregului stat.
„Aș fi dat dovadă de onoare. A trecut moțiunea, s-a terminat, lași pe altul, țara trebuie să meargă înainte, că pe urmă oamenii își dau seama dacă ai făcut bine sau rău. Uitați-vă cât de pusă la zid am fost eu în 2018-2019 și acum mă întâlnesc cu oameni de afaceri și îmi spun: Cel mai bine a fost pe timpul perioadei dumneavoastră. Deci lași lucrurile… Nu pentru frustrarea ta, nu pentru orgoliul tău, nu ții în loc România,” a conchis fostul oficial.
Modificările legislative din ultima perioadă care au declanșat acest val de reacții includ decizii majore precum creșterea cotei standard de TVA la valoarea de 21%, majorarea nivelului accizelor cu un procent estimat de 10% și fixarea impozitului pe dividende la pragul de 16%.