Instanța supremă avertizează că ia în calcul acțiuni în instanță dacă nu vor fi alocate la timp fondurile necesare pentru obligațiile deja scadente.
Mesajul oficial este ferm: „Legea nu este opțională”, iar reducerea sau amânarea plăților prevăzute de lege este văzută ca o încălcare a principiilor de funcționare ale instituției.
Date esențiale din proiectul de buget 2026
Proiectul bugetar aprobat inițial pentru ÎCCJ prevedea creșteri semnificative la două capitole: credite de angajament și credite bugetare, ambele în jur de +49% comparativ cu execuția preliminată pe 2025. În cifre, vorbim despre alocări nominale de ordinul miliardelor de lei, concepute pentru a acoperi cheltuieli curente, drepturi salariale și alte obligații exigibile.
Pe traseul parlamentar, însă, a fost adoptat un amendament care redirecționează aproximativ 1 miliard de lei din suma destinată ÎCCJ către un număr de primării cu proiecte blocate în cadrul PNRR. Inițiatorii schimbării justifică transferul prin necesitatea de a debloca investiții locale, dar pentru instanța supremă această mutare comprimă spațiul bugetar prevăzut pentru plata obligațiilor deja asumate.
Recalcularea priorităților de plată afectează stabilitatea și predictibilitatea financiară invocate constant de sistemul judiciar: orice întârziere la decontarea sumelor legale poate perturba funcționarea curentă a ÎCCJ sau obliga la ajustări ale programelor planificate.
Răspunsul ÎCCJ și posibilitățile legale
În comunicatul public, instanța supremă subliniază că fenomenul nu este izolat, ci parte a unei practici care pune presiune pe independența și buna funcționare a justiției. Conducerea instituției respinge posibilitatea tratării discreționare a normelor care stabilesc finanțarea obligațiilor exigibile și insistă pe respectarea literală a legii.
„Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.”
ÎCCJ anunță că analizează demersuri în contencios administrativ pentru a asigura disponibilitatea sumelor necesare executării obligațiilor. Prioritatea rămâne plata angajamentelor legale, iar instituția cere ca resursele să fie furnizate la termen, fără amânări care afectează funcționarea zilnică.
„Să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.”
Tonul retoric — marcat de expresia „Legea nu este opțională” — semnalează o escaladare a tensiunii între ramura judecătorească și cea executivă privind prioritizarea cheltuielilor publice. Din perspectiva ÎCCJ, diminuarea sau rearanjarea alocărilor planificate pentru 2026 intră în conflict cu cerințele de continuitate administrativă și cu obligațiile instituționale asumate.
Proiectul de buget și amendamentele continuă să fie dezbătute în Parlament, iar până la formarea unei decizii finale, entitățile afectate pot recurge la căile legale pentru a-și apăra drepturile. Urmează, astfel, o perioadă în care negocierile politice şi clarificările juridice vor determina dacă ÎCCJ va fi nevoită să-și urmeze avertismentul cu acțiuni judiciare concrete.