Votul din Senat asupra legii ANI a declanșat un nou val de reacții și dispute între formațiunile parlamentare. Proiectul a trecut cu o majoritate consistentă, însă modul în care au votat partidele și controversele legate de anumite prevederi au provocat tensiuni inclusiv în interiorul unor formațiuni.
Legea a fost adoptată de Senat cu 106 voturi „pentru” și 19 voturi „împotrivă”. USR s-a opus proiectului, în timp ce PNL, AUR și UDMR au susținut adoptarea acestuia.
Un moment aparte a fost reprezentat de poziția senatorului AUR Petrișor Peiu. Acesta a decis să nu participe la vot, explicând că nu poate susține acum o prevedere pe care anterior a respins-o.
În paralel, USR a lansat critici dure la adresa PNL și UDMR, în timp ce Ilie Bolojan a explicat că decizia liberalilor a fost legată de necesitatea îndeplinirii unor jaloane asumate de România prin PNRR.
Petrișor Peiu s-a delimitat de votul AUR
Deși AUR a votat în favoarea legii, Petrișor Peiu a ales o poziție diferită. Senatorul a anunțat că nu participă la vot și și-a justificat decizia prin nevoia de consecvență.
Peiu a susținut că nu poate vota astăzi pentru ceva ce anterior a respins și a invocat principiile pe care spune că încearcă să le respecte în activitatea sa parlamentară.
În același timp, senatorul a precizat că nu le-a impus colegilor săi o anumită opțiune și că fiecare parlamentar trebuie să își asume propriul vot.
Poziția lui Petrișor Peiu a atras atenția tocmai pentru că a fost diferită de cea adoptată de majoritatea reprezentanților AUR.
Situația arată că proiectul a generat discuții nu doar între partidele aflate pe poziții opuse, ci și în interiorul formațiunilor care au decis să îl susțină.
USR critică votul dat de PNL și UDMR
Reprezentanții USR au reacționat imediat după adoptarea proiectului și au criticat în special poziția PNL și UDMR.
Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a contestat argumentul potrivit căruia adoptarea legii era necesară pentru protejarea fondurilor europene.
„E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice”, a transmis Cristian Seidler.
USR susține că proiectul ar fi trebuit respins în actuala formă, urmând ca Parlamentul să adopte ulterior o variantă care să elimine prevederile contestate.
Criticile s-au îndreptat în special către liberali, pe care USR îi acuză că au acceptat un compromis considerat problematic.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a mers mai departe și a anunțat că relația cu PNL urmează să fie reevaluată după votul din Senat.
Ilie Bolojan explică de ce PNL a susținut proiectul
De cealaltă parte, Ilie Bolojan a recunoscut că decizia nu a fost una simplă pentru PNL.
Acesta a admis că există prevederi controversate și a criticat inclusiv dispoziția care ar putea avea consecințe asupra mandatului lui Dominic Fritz.
Cu toate acestea, Bolojan a argumentat că România avea obligația de a îndeplini până la 31 august anumite jaloane prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Printre acestea s-ar fi aflat atât modificările referitoare la ANI, cât și alte măsuri asumate de statul român.
„Interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni este superior oricărei alte discuții”, a transmis Ilie Bolojan.
Liderul liberal a sugerat astfel că votul PNL trebuie privit în contextul obligațiilor asumate de România și al riscului financiar asociat neîndeplinirii acestora.
Bolojan a mai susținut că prevederile considerate problematice ar putea fi corectate ulterior.
Așa-numitul „amendament Fritz” provoacă cele mai multe controverse
În centrul disputei se află o prevedere care a ajuns să fie numită în spațiul public „amendamentul Fritz”.
Aceasta vizează situația persoanelor care ocupă funcții publice și asupra cărora există decizii definitive referitoare la incompatibilitate sau conflict de interese.
Criticii legii susțin că prevederea ar putea produce efecte asupra unor mandate aflate deja în desfășurare și au acuzat că modificarea l-ar viza în mod special pe Dominic Fritz.
Susținătorii proiectului au respins însă o parte dintre criticile formulate și au invocat necesitatea alinierii legislației la angajamentele asumate de România.
Controversa a ajuns și în fața Curții Constituționale. Potrivit informațiilor prezentate, judecătorii CCR au considerat constituțională prevederea contestată, decizia fiind luată cu majoritate.
În schimb, o altă formulare din lege, referitoare la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, a fost declarată neconstituțională în unanimitate.
Votul deschide un nou conflict între formațiunile parlamentare
Adoptarea proiectului în Senat nu pune capăt disputelor. Dimpotrivă, reacțiile apărute după vot arată că subiectul ar putea continua să provoace tensiuni.
USR anunță că va continua să conteste prevederile pe care le consideră nedrepte și pune sub semnul întrebării relația cu liberalii.
PNL își justifică votul prin necesitatea respectării angajamentelor asumate prin PNRR și susține că eventualele probleme ale legii pot fi remediate ulterior.
În AUR, decizia lui Petrișor Peiu de a nu participa la vot a evidențiat existența unei poziții diferite față de linia adoptată de partid în Senat.
Dincolo de confruntările dintre formațiuni, miza rămâne aplicarea efectivă a noilor prevederi și efectele pe care acestea le-ar putea produce asupra persoanelor care ocupă funcții publice.
Votul din Senat a încheiat astfel doar o etapă a disputei. Reacțiile USR, justificările oferite de PNL și delimitarea publică a lui Petrișor Peiu arată că dezbaterea privind legea ANI este departe de a se fi încheiat.