Cătălin Măruță aduce din nou în centrul atenției vulnerabilitățile din sistemul medical autohton, subliniind decalajele dintre marile centre și localitățile cu resurse puține.
Prezentatorul descrie situații în care pacienții ajung să fie mutați pe distanțe mari pentru intervenții urgente, în timp ce multe unități sanitare funcționează încă în clădiri vechi și greu adaptabile nevoilor actuale.
Cătălin Măruță critică dur sistemul medical din România
Într-o discuție purtată în cadrul podcastului moderat de Ionela Năstase, vedeta TV a vorbit deschis despre problemele grave întâlnite în spitalele din numeroase orașe mici. Potrivit acestuia, diferențele dintre infrastructura medicală din centrele universitare și cea din zonele mai puțin dezvoltate se traduc în acces inegal la îngrijiri și în riscuri sporite pentru bolnavi.
Măruță a evidențiat faptul că pacienți cu urgențe sunt trimiși către alte județe pentru tratamente, nu din capriciu, ci din cauza absenței aparaturii și a specialiștilor acolo unde ar avea nevoie de ei. În opinia sa, fără investiții predictibile și fără o planificare orientată pe nevoile reale ale comunităților, decalajele se vor adânci.
Prezentatorul a mai atins și tema patrimoniului construit: multe spitale funcționează în imobile ridicate cu zeci de ani în urmă, clădiri care impun limitări tehnice și logistice. Acolo unde este posibil, spune el, ar fi necesare atât reabilitări consistente, cât și reorganizări care să urmărească fluxuri medicale corecte și circuite sigure pentru pacienți și personal.
Accesul rapid la diagnostic și tratament nu ar trebui să depindă de codul poștal. În lipsa infrastructurii potrivite, fiecare oră pierdută poate cântări enorm pentru un bolnav.
Discuția a punctat și contrastul dintre dotările unităților mari și realitatea din provincie, unde resursa umană e mai greu de atras, iar traseele pacienților devin complicate. Pentru mulți, diferențele sunt evidente: centrele universitare concentrează competențe și echipamente, în timp ce spitalele mici se luptă cu lipsuri.
Probleme grave în spitalele orașelor mici
Măruță a descris situații în care bolnavii sunt nevoiți să fie transportați pe sute de kilometri pentru o intervenție sau un consult de specialitate, timp în care starea lor se poate agrava. Nu este vorba doar de drumuri lungi, ci și de costuri, de stresul familiilor și de o logistică dificilă pentru ambulanțe și echipe medicale.
El a atras atenția că infrastructura sanitară învechită îngreunează modernizarea și limitează introducerea unor tehnologii noi. Chiar și acolo unde există voință locală, proiectele sunt adesea încetinite de lipsuri bugetare sau de nevoia de a menține activitatea spitalului în paralel cu lucrările. În acest context, modernizarea etapizată și investițiile în resursa umană devin piese de bază.
Mesajul prezentatorului se înscrie într-o dezbatere publică mai amplă despre cum pot fi reduse diferențele de acces la îngrijiri între regiuni. Tema nu privește doar dotările sau clădirile, ci și traseul pacientului: cum ajunge el cât mai repede la specialist, cum sunt coordonate transferurile și care sunt garanțiile minime de siguranță clinică.
Subiectul rămâne intens discutat în spațiul public, iar semnalul de alarmă tras de Măruță readuce în prim-plan experiența de zi cu zi a pacienților confruntați cu întârzieri, transferuri și secții supraaglomerate, precum și nevoia de soluții adecvate pentru comunitățile mici.