Cătălin Măruță a făcut anunțul trist: „INFARCT…”

Cătălin Măruță a vorbit despre una dintre problemele importante cu care se confruntă sistemul medical din România: diferențele dintre spitalele din marile centre urbane și unitățile medicale din orașele mai mici. Prezentatorul consideră că locul în care se află un pacient atunci când apare o urgență poate influența accesul rapid la tratamentul de care acesta are nevoie.

Subiectul a fost abordat în cadrul unui podcast realizat de Ionela Năstase, discuția ajungând la infrastructura medicală din România, dotarea spitalelor și dificultățile întâmpinate de pacienții care locuiesc departe de marile centre universitare.

Cătălin Măruță vorbește despre diferențele dintre spitalele din România

În marile orașe există spitale care beneficiază de aparatură performantă, secții specializate și medici pregătiți să gestioneze cazuri medicale complexe. Situația poate fi însă diferită în localitățile mai mici, unde anumite proceduri sau specializări nu sunt disponibile permanent.

În asemenea situații, soluția rămâne transferarea pacientului către un centru medical mai mare.

Problema devine cu atât mai serioasă atunci când este vorba despre o urgență în care timpul este esențial. Un pacient aflat într-un oraș mare poate ajunge într-un timp relativ scurt într-o unitate medicală dotată corespunzător, în timp ce o persoană aflată la zeci sau chiar sute de kilometri distanță poate depinde de transportul către un alt spital.

Măruță a atras atenția tocmai asupra acestei diferențe, considerând că accesul la tratamente importante nu ar trebui să depindă atât de mult de localitatea în care trăiește pacientul.

Fiecare minut poate conta într-o urgență medicală

Situațiile cardiace grave sunt unul dintre exemplele în care viteza intervenției poate avea o importanță uriașă. În cazul unui infarct, pacientul trebuie evaluat și tratat cât mai rapid, iar existența unei unități specializate în apropiere poate deveni esențială.

Atunci când spitalul din localitate nu dispune de serviciile necesare, începe practic o cursă contra cronometru. Pacientul trebuie stabilizat, preluat de un echipaj și transportat către o unitate medicală capabilă să realizeze procedurile necesare.

Bucureștiul și celelalte centre universitare importante concentrează o parte semnificativă a infrastructurii medicale performante. Pentru persoanele care locuiesc la distanțe mari de aceste orașe, transportul poate reprezenta însă un obstacol suplimentar.

În acest context, Măruță a descris situația drept un adevărat „pariu cu timpul”, în care fiecare minut pierdut poate conta.

Clădirile vechi reprezintă o altă problemă

Discuția nu s-a limitat la aparatura medicală sau la numărul specialiștilor. Cătălin Măruță a vorbit și despre infrastructura fizică a spitalelor românești.

Numeroase unități medicale funcționează în clădiri construite în urmă cu zeci de ani, într-o perioadă în care standardele și tehnologiile medicale erau foarte diferite de cele actuale.

Modernizarea unei asemenea clădiri poate deveni complicată. Circuitele medicale trebuie adaptate, trebuie găsite spații pentru echipamente moderne, iar lucrările de renovare trebuie realizate fără a afecta activitatea medicală.

În unele situații, reparațiile succesive pot îmbunătăți temporar condițiile, fără să rezolve însă problemele structurale.

Tocmai aceste intervenții punctuale au fost descrise drept niște „cârpeli”, în condițiile în care sistemul ar avea nevoie, în opinia prezentatorului, de soluții pe termen lung.

România are nevoie de investiții în spitale

Una dintre concluziile discuției a fost necesitatea continuării investițiilor în infrastructura medicală.

Construirea unor spitale noi, modernizarea unităților existente și distribuirea mai echilibrată a serviciilor medicale ar putea reduce diferențele dintre marile centre urbane și orașele mai mici.

Nu este suficientă însă doar existența clădirilor. Un spital modern are nevoie de aparatură, personal medical specializat și capacitatea de a asigura permanent tratamente pentru urgențele majore.

În caz contrar, pacienții vor continua să fie transferați către marile centre, iar distanța va rămâne un factor important în momentele în care fiecare minut contează.

Cătălin Măruță: accesul la tratament nu ar trebui să depindă de oraș

Prezentatorul a pus problema și într-un context mai larg, amintind că au trecut peste trei decenii de la schimbările produse în România după 1989.

În opinia sa, după atâția ani, accesul la servicii medicale performante nu ar trebui să fie condiționat într-o asemenea măsură de zona în care locuiește o persoană.

Un pacient dintr-un oraș mic ar trebui să beneficieze de șanse cât mai apropiate de cele ale unei persoane care locuiește într-un mare centru universitar.

Realitatea arată însă că există în continuare diferențe importante, iar acestea devin vizibile mai ales în cazul urgențelor.

Mesajul transmis de Cătălin Măruță readuce astfel în atenție una dintre provocările sistemului sanitar românesc: reducerea decalajelor dintre spitale și asigurarea unui acces cât mai rapid la tratamente esențiale, indiferent de localitatea în care se află pacientul.

Investițiile în infrastructură, aparatură și personal medical rămân esențiale pentru reducerea acestor diferențe. În situațiile critice, problema nu ține doar de confort sau de condițiile din spitale, ci de posibilitatea ca pacientul să primească tratamentul potrivit la momentul potrivit.