Miercuri, 5 august 2026, Călin Georgescu a intrat pe ușile Înaltei Curți de Casație și Justiție alături de Horațiu Potra și de ceilalți inculpați din dosarul de lovitură de stat. Magistrații trebuie să decidă dacă judecata pe fond poate începe. Dacă răspunsul este da, fostul candidat la președinție merge în sala de judecată ca inculpat într-un proces care ar fi unic în istoria recentă a României.
Nu s-a ajuns aici dintr-odată. Dosarul de tentativă de lovitură de stat a parcurs mai întâi faza de urmărire penală, apoi a trecut prin camera preliminară la Curtea de Apel București, care a stabilit că judecata poate să înceapă. Georgescu și ceilalți inculpați au contestat acea hotărâre. ICCJ judecă tocmai acea contestație.
Procurorii spun că sunt pregătiți
Procurorii au transmis un mesaj fără echivoc: au strâns suficiente dovezi pentru ca judecata de fond să pornească. Ce anume constituie acele dovezi nu a fost detaliat public, dar simpla trecere prin camera preliminară — o etapă care verifică legalitatea urmăririi penale și a probelor — înseamnă că dosarul a trecut deja un prim filtru serios.
Camera preliminară nu judecă vinovăția. Judecă dacă procedura a fost corectă și dacă probele au fost strânse legal. Faptul că Curtea de Apel București a dat undă verde procesului arată că, cel puțin din perspectivă procedurală, dosarul e în regulă. Contestația la ICCJ e ultimul obstacol înainte de judecata propriu-zisă. Acuzațiile sunt grave — tentativa de lovitură de stat e una dintre cele mai severe infracțiuni prevăzute de Codul penal român, iar asocierea cu Horațiu Potra adaugă o greutate aparte dosarului.
Măsuri de securitate sporite în jurul ICCJ
Autoritățile nu au lăsat nimic la voia întâmplării. Mai mulți agenți de jandarmi și autospeciale au fost dislocați în fața sediului Înaltei Curți și pe străzile din jur. Au fost montate garduri de fier. Imaginile dinaintea ședinței semănau mai mult cu un dispozitiv de ordine publică dinaintea unui meci cu mize mari, nu cu o zi obișnuită de judecată.
Această precauție spune ceva despre temperatura politică din jurul acestui dosar. Georgescu rămâne o figură cu susținători vocali, iar autoritățile au preferat să nu riște niciun incident. „Procurorii spun că au strâns suficiente dovezi pentru ca judecata de fond să înceapă”, potrivit informațiilor publicate de ziare.com — formularea e deliberat prudentă. Nu e o condamnare, e un anunț că statul crede că are argumentele necesare pentru a-și susține acuzația în fața judecătorilor. Că s-a ajuns la garduri de fier la intrarea Curții Supreme pentru judecarea unui fost candidat la președinție e, în sine, un semn al timpurilor pe care le trăim.
Ce urmează după decizia ICCJ din 5 august
Dacă ICCJ respinge contestația, procesul propriu-zis poate începe. Asta nu înseamnă condamnare automată — înseamnă că un complet de judecată va analiza faptele, va asculta martori, va examina probe. Poate dura luni, poate dura ani. Justiția română nu e rapidă. Dacă, dimpotrivă, ICCJ admite contestația, dosarul se poate întoarce la camera preliminară sau, în funcție de motivare, procurorii ar putea fi nevoiți să refacă anumite acte.
Oricare ar fi decizia de azi, ea nu pune capăt poveștii. Pune capăt unei etape. Iar etapa care urmează — fie că e judecata pe fond, fie că e o nouă bătălie procedurală — va fi urmărită cu același interes cu care a fost urmărită campania electorală în care Georgescu a ajuns să surprindă o țară întreagă. Ce se decide la ICCJ pe 5 august 2026 va rămâne în dosarele istoriei juridice a României, indiferent de verdict.