Filosoful Andrei Pleșu s-a săturat de Guvernul Bolojan. Acesta a criticat, într-o postare publicată miercuri pe Facebook, modul în care sunt distribuite funcții și responsabilități publice în actuala guvernare.
Andrei Pleșu s-a săturat de Guvernul Bolojan!
Filosoful Andrei Pleșu susține că unele numiri făcute de guvernul Ilie Bolojan ar fi făcute pe criterii de loialitate, activism mediatic și lingușire, în detrimentul competenței și al bunului-simț.
În mesajul său, intitulat „Două feluri de prostie”, Andrei Pleșu pornește de la ideea că vanitatea poate afecta capacitatea de judecată inclusiv a oamenilor inteligenți.
„Până să-ţi piardă sufletul, trufia îţi strică mintea. Am avut de multe ori prilejul să observ în ce măsură oameni inteligenţi, dăruiţi, eventual, cu însuşiri respectabile, cad, din cauza vanităţii, în cea mai neagră (şi ridicolă) specie de prostie”, a menționat Andrei Pleșu.
Filosoful susține că dorința de afirmare publică și de obținere a unor funcții îi poate împinge pe unii să își compromită propria reputație.
„Vor să se pună în valoare cu orice preţ, vor succes public, vor funcţii înalte (pentru ei sau pentru ai lor) şi pentru asta ajung să se poarte ca nişte mecanisme decerebrate, să-şi saboteze propria inteligenţă şi propriul prestigiu, punîndu-se în situaţii jenante”, a mai spus Andrei Pleșu.
Intelectuali plauzibili şi mai mult decît plauzibili au ţinut să „presteze” cuminte un discurs partizan
Andrei Pleșu descrie apoi aparițiile publice ale unor intelectuali, scriitori, istorici, actori sau intelectuali care, în opinia sa, ar fi adoptat poziții politice partizane pentru a câștiga vizibilitate sau avantaje.
„În ultimii ani, am văzut, pe diferite canale de televiziune, dezbateri politice de-a lungul cărora intelectuali plauzibili şi mai mult decît plauzibili au ţinut să „presteze” cuminte un discurs monoton, partizan, resentimentar, sub striurile căruia nu se mai percepea nici urmă de rezonabilitate, sau, măcar, de decenţă. Scriitori talentaţi, îngrijoraţi, brusc, în plină maturitate, că nu sînt suficient de vizibili, că n-au notorietatea altora, se decid să iasă la rampă şi să atace, grimasant, în direcţia pe care o socotesc rentabilă pentru publicitate”, a zis filosoful.
„Istorici harnici, ajunşi la o vîrstă care ar trebui să fie a înţelepciunii, se ilustrează, dezamăgitor, în militantisme de circumstanţă, acceptînd vecinătăţi stingheritoare. Seară de seară, actori, cîntăreţe notorii, universitari specializaţi în studii politice sau filosofie s-au complăcut în interminabile spectacole de cabaret ideologic, alături de tot soiul de impostori otrăviţi şi ignari”, a susținut Andrei Pleșu.
Pleșu afirmă că unii dintre aceștia ar fi acționat pentru a obține beneficii, iar alții din motive personale, precizând că nu contestă dreptul nimănui de a avea opinii politice.
„Unii au făcut-o din dorinţa de a obţine ceva, sau de a-şi vedea chipul pe ecran, alţii – animaţi de răfuieli personale, de un parapon visceral (şi lucrativ) împotriva unuia sau altuia dintre protagoniştii scenei publice. Nu interzic nimănui să aibă opinii şi să le expună. Am în vedere doar câţiva ipochimeni care, în ultimii doi-trei ani, şi-au făcut o profesie (ei zic „o datorie”) din prezenţa contondent-volubilă în studiourile câtorva televiziuni „de front”, a declarat Andrei Pleșu.
Filosoful spune că unele persoane care au avut o activitate mediatică intensă au primit ulterior funcții ori alte recompense, însă susține că retorica agresivă le-ar fi afectat capacitatea de a se adapta noilor contexte politice.
„Zi de zi, direct sau prin telefon, indiferent de subiect. Unii dintre ei au căpătat recompensa pentru care au lucrat: ministere, direcţii de instituţii importante, sau, pur şi simplu, bani. Numai că exerciţiul prelungit al retoricii de baricadă, certitudinea că sînt cu atît mai apreciaţi, cu cât sunt mai riguros înregimentaţi şi mai „cîinoşi” cu adversarii, au sfârşit prin a-i prosti”, a mai spus Andrei Pleșu, s-a săturat de Guvernul Bolojan.