Peste 20 de milioane de euro, atât ar fi costat, din bani publici, proiectul din jurul tripletei Florian Pandele – Gabriela Firea – Hubert Thuma, potrivit informațiilor prezentate de România TV. Suma, calificată drept „șocantă”, ar fi fost direcționată în intervalul 2020 – prima jumătate a anului trecut, într-un context în care mulți români resimt reduceri de indemnizații, salarii sau pensii și, în general, o presiune tot mai mare din taxe și scumpiri.
Conform acelorași informații, cea mai mare parte a banilor ar fi ajuns la compania aflată în spatele Metropola TV, despre care se afirmă că este controlată de Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari. În cifre, ar fi vorba despre un raport considerat dezechilibrat: aproximativ 92% din veniturile totale ale companiei ar fi provenit de la entități publice din județul Ilfov, adică din contracte și finanțări alimentate din contribuțiile cetățenilor.
Sursa citată indică și principalele canale prin care ar fi fost alocate aceste fonduri. Un rol important l-ar fi avut Consiliul Local Voluntari, instituție care ar deține 99,96% din acțiunile companiei. Pe lângă bugetul local, ar fi existat finanțări și plăți venite de la Direcția Educație Cultural Sportivă și Identitate Comunitară, precum și de la firma de salubritate a orașului Voluntari, ceea ce ridică întrebări despre oportunitatea și prioritizarea cheltuielilor.
Lista finanțărilor ar continua, potrivit acelorași informații, cu sume alocate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Ilfov, dar și cu fonduri acordate direct de Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma. În această construcție, criticii vorbesc despre un mecanism de alimentare constantă cu bani publici, în timp ce rezultatele ar fi greu de justificat în raport cu pierderile raportate.
Un alt punct sensibil îl reprezintă performanța financiară a companiei. Din informațiile invocate, aceasta ar fi înregistrat pierderi încă din primul an de funcționare. Pentru 2024, ultimul an pentru care există, deocamdată, un bilanț publicat la Ministerul Finanțelor, pierderea raportată ar fi fost de 6,5 milioane de lei (aproximativ 1,2 milioane de euro). Iar pentru prima jumătate din 2025, documentele ar indica noi pierderi semnificative, de peste 3,38 milioane de lei.
În acest tablou, suma totală de peste 20 de milioane de euro devine miza unei controverse care nu ține doar de contabilitate, ci și de morală publică: cum se justifică asemenea cheltuieli în numele comunității, ce beneficii reale au ajuns la cetățeni și unde se trage linia între interesul public și interesul de grup. Iar în timp ce oamenii obișnuiți simt că „strâng cureaua”, astfel de sume aruncate în spațiul public riscă să inflameze și mai mult neîncrederea în modul în care se gestionează banii colectați din taxe și impozite.