Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a urcat în ianuarie 2026 la 11.858, cu 17 persoane mai mult față de luna anterioară, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice. Dintre aceștia, 7.863 sunt plătiți prin Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), componenta bazată pe contributivitate.
În ianuarie 2026, România număra 11.858 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, majorare ușoară față de decembrie.
Datele-cheie ale lunii ianuarie 2026
Magistrații (judecători și procurori), reglementați prin Legea 303/2022, constituie cel mai numeros grup: 5.793 de beneficiari, dintre care 2.536 cu pensie din BASS. Pentru această categorie este raportată și cea mai mare pensie medie de serviciu: 25.447 lei, structurată astfel: 7.532 lei din BASS și 22.312 lei acoperiți de la bugetul de stat.
Corpul diplomatic și consular (Legea 216/2015) însumează 787 de beneficiari, dintre care 692 au pensia din BASS. Pensia medie declarată: 6.980 lei, cu o componentă de 3.017 lei susținută de la bugetul de stat.
Funcționarii publici parlamentari (Legea 215/2015): 870 de persoane, dintre care 653 cu pensie din BASS. Pensia medie: 6.237 lei, din care 3.547 lei provin de la buget.
Personalul aeronautic civil navigant profesionist (Legea 83/2015) numără 1.333 de pensionari, toți cu pensie din BASS. Media raportată este de 13.100 lei, cu 8.063 lei componentă susținută de la bugetul de stat.
Curtea de Conturi: 685 de beneficiari, toți cu BASS. Pensia medie se ridică la 10.419 lei, din care 2.506 lei proveniți de la buget.
Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (Legea 130/2015): 2.380 de pensionari, dintre care 1.964 cu pensie din BASS. Pensia medie: 7.140 lei, cu 4.362 lei parte suportată de la buget.
Categoriile cu cele mai mari beneficii
Datele arată că magistrații și personalul aeronautic se află în topul pensiilor de serviciu ca valoare medie, în timp ce corpul diplomatic, funcționarii parlamentari și personalul auxiliar din instanțe completează lista categoriilor cu statut special. În toate aceste situații, pe lângă partea contributivă, există o componentă suplimentară acoperită de la bugetul de stat, ceea ce accentuează discuțiile privind sustenabilitatea finanțării acestor drepturi pe termen lung.
Structura sumelor – contributiv versus componentă bugetară – diferă de la o categorie la alta, însă ponderea plăților din bugetul de stat rămâne un element esențial în definirea acestor pensii. Tema continuă să fie intens discutată la nivel public tocmai din cauza impactului bugetar și a diferențelor față de sistemul general bazat strict pe contributivitate.
Informațiile prezentate sunt centralizate pentru luna ianuarie 2026 și provin din raportările oficiale ale instituțiilor de profil.