Tensiunile dintre România și Rusia ating un nou punct critic. După luni de acuzații, suspiciuni și măsuri diplomatice ferme, Moscova a făcut un pas care nu poate fi trecut cu vederea: doi diplomați români de rang înalt au fost expulzați oficial de pe teritoriul Federației Ruse. Anunțul a venit miercuri, 9 aprilie, în plin context de instabilitate regională și pe fondul unei relații bilaterale tot mai încordate.
Totul s-a petrecut rapid. Liliana Burda, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Moscova, a fost convocată de urgență la sediul Ministerului rus de Externe. Acolo i s-a înmânat notificarea oficială: atașatul militar român și adjunctul acestuia sunt declarați persona non grata și trebuie să părăsească Rusia în cel mai scurt timp. Fără drept de apel, fără explicații suplimentare.
Gestul vine ca răspuns la decizia României din martie, când, în urma unor suspiciuni legate de activități incompatibile cu statutul diplomatic, doi reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la București au fost la rândul lor expulzați. Printre aceștia se număra și Victor Makovski, atașat militar, dar și adjunctul său, Evgheni Ignatiev – un nume care avea să revină, cu greutate, în prim-planul unei anchete mult mai complexe.
Ignatiev și umbra unei rețele de influență
Numele lui Ignatiev apare într-un dosar fierbinte, cu implicații majore pentru securitatea națională. Potrivit unor interceptări obținute de serviciile române de informații, Marian Motocu, o figură controversată cu simpatii proruse și conexiuni în zona naționalistă, ar fi încercat să ia legătura cu „domnul colonel Ignatiev Evenki”. Identificat de autorități drept ofițer GRU, Ignatiev ar fi fost implicat într-un plan mai amplu de influență asupra politicii interne românești, inclusiv asupra alegerilor prezidențiale din 2024.
Alegeri anulate, acuzații grele și un climat de neîncredere
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 păreau, inițial, să urmeze un parcurs obișnuit. Însă victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur a stârnit un val de întrebări. Fostul candidat, cunoscut pentru discursul său anti-sistem și apropierea de valorile tradiționale, a fost acuzat ulterior că ar fi beneficiat de o campanie masivă de susținere pe rețelele sociale, în special pe TikTok – o platformă din ce în ce mai vizată în anchetele privind propagarea influenței externe.
Conturi care fuseseră inactive de luni întregi au fost brusc reactivate în timpul campaniei și au început să distribuie conținut favorabil lui Georgescu. Mesaje bine țintite, vizualuri cu impact și o retorică aparent autentică au influențat mai ales tinerii. Anchetele ulterioare au scos la iveală faptul că mai mulți micro-influenceri fuseseră plătiți din surse greu de urmărit, pentru a susține discret, dar constant, un anumit tip de mesaj.
Curtea Constituțională a intervenit rapid. Pe 6 decembrie 2024, a invalidat rezultatul primului tur, invocând riscuri grave la adresa securității naționale. O decizie fără precedent, care a aruncat țara în proteste și confuzie.
Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm hotărârea CCR, afirmând că „nu putem permite niciun compromis când vine vorba de apărarea democrației”. Declarația sa a fost urmată de ample demonstrații de stradă, organizate de simpatizanții lui Georgescu, care au acuzat sistemul că „joacă murdar” și sabotează voința poporului.
Rusia, vizată direct. NATO confirmă îngrijorările
În februarie 2025, un raport publicat de NATO a confirmat ceea ce mulți deja bănuiau: Rusia a pus în aplicare un plan de destabilizare regională, vizând direct alegerile din mai multe țări est-europene, printre care și România. Printre metodele folosite: infiltrarea în spațiul online, susținerea unor candidați favorabili intereselor Kremlinului și manipularea subtilă a emoțiilor colective prin propagandă și dezinformare.
Conform acelorași informații, rețele sociale precum TikTok au fost folosite drept canale-cheie în acest mecanism, exploatând lipsa de reglementare clară și vulnerabilitatea utilizatorilor tineri în fața conținutului manipulator.
Ce urmează?
Expulzarea celor doi diplomați români nu este decât vârful icebergului. Într-un climat internațional tensionat, unde frontul nu mai înseamnă doar tancuri și avioane, ci și algoritmi și influenceri, România se vede prinsă într-un joc geopolitic periculos.
Alegerile prezidențiale urmează să fie reluate, însă încrederea cetățenilor în procesul democratic a fost serios zdruncinată. Iar între București și Moscova, dialogul diplomatic pare să se reducă tot mai mult la gesturi de forță, în timp ce întreaga Europă de Est stă cu ochii pe fiecare mișcare.
România se află, poate mai mult ca oricând, într-un moment-cheie. Iar în acest joc tăcut al influențelor externe, vigilența, coerența decizională și apărarea valorilor democratice nu mai sunt opțiuni. Sunt condiții de supraviețuire.