Accidentele vasculare cerebrale nu vin întotdeauna cu simptome evidente. În cazul celor ușoare, modificările pot fi subtile și greu de sesizat, afectând zone ale creierului care nu controlează direct funcții esențiale.
Totuși, anumite manifestări aparent banale ar trebui să ridice semne de întrebare. Dacă devii brusc iritabil fără motiv clar, ai probleme de concentrare sau sunetele care înainte nu te deranjau devin insuportabile, ar fi înțelept să consulți un medic.
Alte semne care pot indica un AVC includ amorțirea bruscă a feței, brațelor sau picioarelor – mai ales pe o singură parte a corpului – tulburările de vedere, amețeala, pierderea echilibrului sau durerile de cap intense.
Problema este că majoritatea persoanelor care suferă un AVC nu recunosc simptomele și nu știu cum să reacționeze. Un studiu publicat în revista Stroke arată că 70% dintre pacienți nu au conștientizat ce li se întâmplă, iar mai puțin de o treime au cerut ajutor medical în primele 24 de ore – o fereastră esențială pentru tratament eficient.
Cine este mai expus riscului?
Persoanele cu temperament coleric sau agitat prezintă un risc mai mare de accident vascular. De asemenea, cercetările arată că depresia poate crește riscul cu aproximativ 30%, în special din cauza stilului de viață haotic pe care îl poate genera – fumat, alimentație nesănătoasă, lipsa activității fizice.
Mai mult, cei care suferă de depresie merg mai rar la controale medicale, ceea ce înseamnă că probleme precum hipertensiunea sau diabetul pot rămâne nediagnosticate și netratate, agravând riscul.
Lipsa somnului este un alt factor important – s-a demonstrat că odihna insuficientă favorizează apariția AVC-ului. Sforăitul poate indica prezența sindromului metabolic, o afecțiune asociată nu doar cu riscul de accident vascular, ci și cu bolile de inimă și diabetul.
Migrenele persistente, mai ales dacă sunt însoțite de tulburări de vedere (pete albe, vedere încețoșată), pot fi un semnal de circulație cerebrală deficitară. De asemenea, simptome precum bătăi neregulate ale inimii, ritm cardiac prea rapid sau prea lent, dificultăți de respirație și dureri în piept pot indica fibrilație atrială – o afecțiune care sporește semnificativ riscul de AVC.
Cum putem preveni?
Specialiștii recomandă o alimentație echilibrată, cu accent pe alimente bogate în potasiu – cum sunt bananele, stafidele, sucul de roșii, legumele proaspete, peștele și carnea slabă (precum puiul sau curcanul), alături de produse lactate cu conținut redus de grăsimi. Potasiul, consumat în doze optime, poate reduce cu până la 20% riscul de AVC.
Activitatea fizică este esențială. Chiar și plimbările zilnice de 20 de minute pot face o diferență. Două ore de mișcare săptămânală sunt asociate cu o reducere de până la 40% a riscului de accident vascular, potrivit unui studiu.
Un alt aliat important este uleiul de măsline. Consumul constant poate contribui la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și la scăderea riscului de boli cardiovasculare. Studiile arată că persoanele care folosesc frecvent ulei de măsline au un risc cu aproape 40% mai mic de a suferi un AVC.