Radu Miruță, ministrul Apărării, a venit cu detalii noi despre modul în care va funcționa serviciul militar voluntar în România, un program care ar urma să readucă în sistem, după mulți ani, o formă de pregătire militară organizată pentru tinerii care aleg să se înroleze din proprie inițiativă.
Potrivit explicațiilor oferite, nu este vorba despre reintroducerea obligativității stagiului militar, ci despre un mecanism bazat exclusiv pe voluntariat. Cu alte cuvinte, cei care intră în acest program o fac pentru că vor, nu pentru că sunt constrânși de lege, iar această componentă, spune ministrul, este esențială.
Program pentru tineri între 18 și 35 de ani, cu pregătire de patru luni
Ministrul Apărării a precizat că legea privind armata voluntară a intrat în vigoare anul acesta, iar 2026 ar fi primul an în care România ar urma să vadă concret „reluarea” acestei activități, prin încadrarea primelor serii de tineri în program.
Ținta este clară: persoane cu vârste între 18 și 35 de ani, care acceptă să parcurgă o pregătire intensivă timp de patru luni. În această perioadă, participanții ar urma să stea în unități militare, să aibă cazare și masă asigurate în sistemul militar și să urmeze un ritm de instruire specific vieții de cazarmă.
„Patru luni e semnificativ mai mult decât deloc”, a subliniat ministrul, explicând că obiectivul este ca tinerii să plece din program cu un minim solid de disciplină, deprinderi și pregătire militară, iar cei care se potrivesc profilului să poată continua ulterior în sistem.
Bani la finalul pregătirii: 27.000 lei brut
Un alt element important este componenta financiară. Radu Miruță a declarat că, la finalul celor patru luni, participanții ar urma să primească 27.000 de lei brut, o sumă care, din estimarea sa, ar putea însemna aproximativ 15.000 de lei net, în funcție de taxele aplicabile.
Practic, programul încearcă să fie atractiv pentru tineri nu doar prin experiență și formare, ci și printr-o recompensă financiară care să compenseze cele patru luni petrecute în regim militar, departe de viața obișnuită.
Între 1.000 și 3.000 de locuri, în funcție de buget
Ministrul Apărării a mai precizat că numărul de poziții disponibile pentru armata voluntară va depinde direct de bugetul alocat de Ministerul Finanțelor. Estimarea pentru acest an este între 1.000 și 3.000 de locuri, însă plafonul final va fi stabilit în funcție de resursele disponibile.
În același timp, ministrul a lăsat de înțeles că statul va urmări atent și reacția publicului: câți tineri se înscriu, cât de mare este cererea reală și dacă suma oferită este suficient de motivantă pentru a atrage candidați.
Posibilitatea de a rămâne în sistem după cele patru luni
Un punct cheie al programului este faptul că pregătirea nu se oprește la finalul celor patru luni. După încheierea stagiului, tinerii ar avea opțiunea să rămână în sistemul militar, în funcție de nevoile armatei și de profilul fiecăruia.
Radu Miruță a vorbit despre un „grad mare de neocupare” în anumite zone ale sistemului, ceea ce ar putea însemna oportunități reale pentru cei care vor să continue: fie ca soldați gradați profesioniști, fie prin trasee de formare ulterioară, inclusiv pentru maiștri militari, în funcție de studii și de parcursul ales.
„E pentru prima oară după 19 ani când reluăm o astfel de activitate”
Prin această inițiativă, Ministerul Apărării își propune să creeze un flux nou de recrutare și instruire, fără presiunea obligativității, dar cu o structură suficient de clară încât să producă rezultate: pregătire intensă, experiență concretă de cazarmă, recompensă financiară și, pentru cei interesați, o posibilă carieră în sistem.
În concluzie, mesajul ministrului a fost unul direct: România nu revine la armata obligatorie, ci încearcă să reconstruiască o bază de pregătire și recrutare prin voluntariat, cu serii limitate numeric la început, dar cu potențial de creștere, în funcție de buget și de interesul tinerilor.