Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orbán, a decis să participe oficial, ca parte intervenientă, în acțiunea deschisă de Consiliul Național Secuiesc împotriva Comisiei Europene. Cazul are ca obiect contestarea respingerii unei inițiative cetățenești privind sprijinirea regiunilor cu identitate națională, între care și Ținutul Secuiesc din România.
Ce prevede intervenția Budapestei
Demersul Budapestei întărește, pe plan politic și juridic, acțiunea CNS inițiată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Curtea UE), unde instituția maghiară solicită reevaluarea deciziei prin care Comisia Europeană a refuzat înregistrarea și continuarea unei inițiative dedicate „regiunilor naționale”. Potrivit CNS, gestul Ungariei semnalează asumarea unei responsabilități față de comunitatea maghiară din Transilvania.
Președintele CNS, Balázs Izsák, a numit intervenția Guvernului ungar „încurajatoare pentru întreaga comunitate națională maghiară din Transilvania”.
Potrivit organizației, nu este prima oară când autoritățile de la Budapesta se implică într-un astfel de parcurs juridic în sprijinul inițiativelor civice legate de protejarea identității culturale.
Procesul la Curtea de Justiție a UE și miza europeană
Plângerea CNS a fost depusă în noiembrie 2025 la CJUE, după ce, în septembrie 2025, Comisia Europeană respinsese inițiativa cetățenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și durabilitatea culturilor regionale”. Executivul comunitar a apreciat că legislația actuală a Uniunii acoperă deja protecția minorităților, tratamentul egal și respectul pentru diversitatea culturală și lingvistică.
Inițiativa promova instituirea unui instrument european dedicat zonelor cu identitate distinctă, iar susținătorii au reușit strângerea a peste 1,2 milioane de semnături validate într-un interval de doi ani. CNS invocă faptul că respingerea nu ar fi fost suficient motivată, citând obligația de motivare prevăzută de dreptul european, și solicită anularea deciziei.
Context geografic și social. Denumirea de Ținutul Secuiesc acoperă județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, o zonă a Transilvaniei în care comunitatea secuiască—considerată un subgrup etnic maghiar—este majoritară. Discuțiile despre autonomie sau statut special reapar periodic în spațiul public românesc și generează frecvent dezbateri aprinse.
Repere istorice și semnale simbolice. CNS a evocat, în comunicările sale, mesaje cu puternică încărcătură identitară din anii ’90. Unul dintre acestea îi aparține lui József Antall, care afirma în 1990 că dorește să fie „prim-ministrul în spirit al celor 15 milioane de maghiari”. Au fost menționate și intervenții publice timpurii ale lui Viktor Orbán, centrate pe ideea responsabilității statului ungar față de maghiarii aflați în afara granițelor.
Miza juridică. Prin intrarea oficială a Ungariei în dosarul aflat pe rolul CJUE, speța capătă greutate suplimentară. Curtea va analiza argumentele părților pentru a stabili dacă refuzul Comisiei Europene a respectat sau nu exigențele legale. O eventuală hotărâre favorabilă reclamanților ar putea influența modul în care Uniunea gestionează inițiative viitoare ce privesc regiuni cu identitate națională distinctă.
„prim-ministrul în spirit al celor 15 milioane de maghiari”
Precedentul invocat de CNS. Organizația a amintit câștigul obținut în martie 2019 în disputa cu Comisia Europeană privind înregistrarea inițiativei referitoare la regiunile naționale, rezultat la capătul unui parcurs juridic întins pe aproximativ șase ani și derulat cu sprijinul Guvernului Ungariei.