România se pregătește din nou pentru trecerea la ora de iarnă. Ceasurile se setează cu o oră înapoi, iar acest lucru vine, pe de-o parte, cu avantajul unei perioade mai lungi de lumină, dar și cu efecte negative asupra organismului și modului nostru de funcționare.
Cu toată că în 2018, Comisia Europeană a adus în discuție renunțarea la schimbarea orei, tocmai din cauza efectelor negative pe care le poate avea asupra funcționării oamenilor, România se pregătește să treacă la ora de iarnă și în 2025.
Această trecere are loc anual, la sfârșitul lunii octombrie și este, de fapt, ora „standard”. Acest obicei își are rădăcinile cu foarte mulți ani în urmă și provine din dorința oamenilor de a folosi cât mai mult posibil resursele naturale de care dispun, în cazul acesta lumina.
Înainte de schimbarea orei, pe data de 23 septembrie, are loc echinocțiul de toamnă. Acesta reprezintă sfârșitul oficial al verii, moment din începe să apucă mai repede soarele. Din 23 septembrie și până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie, zilele sunt mai scurte și nopțile mai lungi.
Așadar, motivul principal al schimbării este sincronizarea perioadei noastre de activitate cu cea a ritmului natural al luminii solare. Răsăritul are loc mai devreme, deci și ziua noastră poate începe mai devreme. În caz contrar, diminețile de decembrie sau ianuarie ar fi extrem de întunecate.
Când se trece la ora de iarnă în 2025
În România, la fel ca în majoritatea țărilor europene, ora se schimbă de două ori pe an: o dată în toamnă, mai exact în octombrie (când se trece la ora de iarnă sau ora standard), și o dată în primăvară, mai exact în martie (când se trece la ora de vară). Ambele treceri au loc în ultima duminică din luna respectivă.
În 2025, trecerea la ora de iarnă se face în ultima duminică din octombrie, în noaptea dintre 25 și 26 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00.
Ce efecte negative poate avea trecerea la ora de iarnă asupra organismului
Mulți oameni critică schimbarea orelor de-a lungul anilor și asta după ce studiile au arătat că aceste treceri pot crea dezechilibre în ritmul biologic al oamenilor.
Funcționarea corpului uman are la bază un mecanism, numit ritm circadian, și care funcționează ca un ceas biologic intern. Acest mecanism, strâns legat de lumina naturală, este responsabil de reglarea somnului, apetitului, nivelului de energie și, foarte important, poate fi perturbat de schimbările bruște ale orei.
Deși, teoretic, odată cu trecerea la ora de iarnă am avea o oră în plus de somn, faptul că ceasul nostru biologic este dat peste cap poate provoca dificultăți în a adormi sau în a te trezi la orele obișnuite. Până ca organismul să li se acomodeze cu schimbarea, unele persoane acuză oboseală, tulburări de concentrare sau somn fragmentat, cu atât mai mult cu cât aveau deja probleme cu somnul, relatează Libertatea.
Cum afectează productivitatea trecerea la ora de noapte
Chiar dacă diminețile devin mai luminoase, ceea ce îi ajută pe mulți să fie mai activi în prima parte în zile, faptul că se întunecă foarte repede duce la o scădere a productivității spre seară, ceea ce poate duce chiar și la limitarea interacțiunilor sociale și a timpului petrecut în afara casei.
Nu doar că oamenii riscă să devină mai sedentari, dar se pot confrunta cu episoade de tristețe sezonieră, ceea ce medicii numesc tulburare afectivă sezonieră (TAS). Toate astea sunt efecte ale dereglării secreției de melatonină și serotonină, care la rândul ei este influențată de lumină.
Studiile au arătat și că, în primele zile după trecerea la ora de iarnă, poate crește riscul de accidente rutiere sau de muncă, pe fondul dereglărilor de somn și a adaptării incomplete a organismului.