La șase ani de la dispariția Luizei Melencu, cazul Caracal continuă să ridice semne de întrebare și să scoată la iveală detalii tulburătoare. Deși Gheorghe Dincă a fost condamnat pentru răpirea și uciderea a două adolescente, ancheta nu s-a încheiat. Un nou dosar a fost deschis pe numele său, de această dată pentru distrugerea telefonului Luizei – un obiect-cheie care, în mod inexplicabil, a continuat să funcționeze luni întregi după arestarea sa.
În dimineața zilei de 14 aprilie 2019, Luiza Melencu, o elevă de 18 ani din Dolj, a plecat spre Caracal pentru a ridica bani trimiși de mama ei din Anglia. Ultima conversație telefonică a avut loc la ora 11:30, când i-a spus tatălui ei că a găsit o „mașină de ocazie’. A fost ultima dată când cineva a auzit-o. După dispariția Luizei, de pe telefonul ei au fost efectuate apeluri video, s-a accesat mesageria vocală și au existat notificări că dispozitivul a revenit în rețea. Toate acestea s-au întâmplat în timp ce Dincă se afla în arest. Procurorii nu au reușit nici până astăzi să stabilească cine a folosit acel telefon și în ce scop. Judecătorii au remarcat că aceste apeluri video sunt elemente cunoscute de anchetatori, dar care nu au fost niciodată explicate public.
Misterul care persistă în cazul Caracal: telefonul Luizei Melencu a funcționat și după arestarea lui Gheorghe Dincă
Luiza Melencu avea doar 18 ani și era elevă în clasa a XI-a la un liceu din Craiova. Trăia în satul Radomir, județul Dolj, împreună cu bunicii materni, iar în timpul școlii locuia la internat. În dimineața zilei de 14 aprilie 2019, o duminică aparent obișnuită, Luiza a plecat spre Caracal – oraș aflat la aproximativ 15 kilometri distanță – pentru a ridica o sumă de bani trimisă de mama ei din Anglia. Avea în plan să-și cumpere o pereche de adidași roșii, pe care îi găsise online și pe care și-i dorea foarte mult.
În ziua respectivă, în Caracal erau deschise trei sucursale MoneyGram. La prima dintre ele, unde a ajuns inițial, sistemul de operare era căzut, așa că a renunțat și a decis să se întoarcă acasă. La ora 11:07, Luiza l-a sunat pe bunicul ei, căruia i-a spus că se îndreaptă către o „mașină de ocazie’ pentru a reveni în sat. Câteva minute mai târziu, la ora 11:14, a avut o convorbire de 11 minute cu mama sa: „Ne auzim după ce ajung acasă’, i-a spus fata la finalul apelului.
În acel moment, adolescenta se afla deja în zona cunoscută de localnici sub denumirea de „a Văduvei’, locul de unde se obișnuia să se ia autostopul. Camerele de supraveghere din perimetru au surprins-o mergând și vorbind la telefon.
Ultima persoană care a vorbit cu ea a fost tatăl său, plecat la muncă în Italia. Observând că fiica sa îi dăduse un apel ratat, a sunat-o înapoi la ora 11:30. Convorbirea a durat 47 de secunde. „Mi-a spus că a ajuns la ocazie şi că a oprit o maşină’, a declarat bărbatul în cadrul anchetei. „Am auzit-o când a întrebat: «mergeţi la Radomir?» şi a avut o reacţie ca şi când s-ar fi bucurat că revede pe cineva. Iar din maşină se auzea muzică’.
După trei luni și jumătate de investigații, autoritățile au stabilit că mașina în care a urcat Luiza îi aparținea lui Gheorghe Dincă. Imaginile de pe camerele video arătau cum vehiculul respectiv pătrundea în intersecția de la locul autostopului la ora 11:31:17, cu doar câteva clipe după ultimul apel telefonic al fetei.
Cum a fost construit tabloul juridic al morții Luizei Melencu
Ancheta din cazul Caracal a scos la iveală, de-a lungul timpului, un adevărat puzzle format din mărturii contradictorii, probe certe și detalii ignorate. În iulie 2019, totul a explodat public atunci când Alexandra Măceșanu, a doua adolescentă răpită de Gheorghe Dincă, a reușit să sune la 112 din captivitate. A fost momentul în care autoritățile l-au arestat pe bărbat.
În timpul audierilor, Dincă a recunoscut că ar fi ucis-o și pe Luiza Melencu, dispărută cu trei luni înainte. Prima sa declarație oficială, dată anchetatorilor pe 28 iulie 2019, dezvăluia o poveste în care spunea că a văzut-o pe fată așteptând la marginea drumului pentru autostop: „M-am hotărât să o iau la ocazie. Nu îmi amintesc dacă în acel moment fata vorbea la telefon’, a spus acesta.
Mai departe, relatarea continuă într-un registru sinistru. Dincă susține că inițial nu ar fi avut intenții violente și că voia doar să o ducă pe tânără la destinație. Însă, potrivit propriilor sale cuvinte, „în interiorul meu s-a declanșat o poftă nebună de a face sex’. A tras mașina pe dreapta și a agresat-o fizic și sexual pe Luiza, după care a dus-o acasă. În cele din urmă, tot el afirmă că, în data de 17 aprilie 2019, a ucis-o și i-a ars trupul în butoiul din curtea locuinței sale.
Adevărul juridic, în esența sa, e asemenea unui puzzle: capătă formă abia după ce fiecare piesă, fiecare probă, își găsește locul. În cazul Luizei Melencu, piesele au fost așezate de-a lungul timpului într-un tablou sinistru, în care majoritatea contururilor poartă amprenta lui Gheorghe Dincă – fie prin declarațiile lui, fie prin faptele confirmate în anchetă.
Există probe certe, imposibil de contestat, precum „picătura de sânge găsită pe o noptieră sau urmele biologice de pe o pilotă’, care, prin analiza ADN, atestă prezența Luizei în casa inculpatului. Altele sunt tulburi, greu de plasat într-o narațiune coerentă – cum este mărturia lui Ștefan Risipițeanu, considerat complicele lui Dincă, care a declarat că „a violat-o și el pe fată’.
Dar dincolo de cele compatibile cu varianta oficială, există și piese pe care anchetatorii par să le fi lăsat deoparte. Piese ce nu se potriveau liniei trasate de Dincă și care nu își găseau locul în imaginea finală. Printre ele, poate cea mai intrigantă este telefonul Luizei – un obiect care a continuat să dea semnale mult după arestarea criminalului.
Ce s-a întâmplat cu telefonul Luizei Melencu
După arestarea sa, pe 28 iulie 2019, Gheorghe Dincă a oferit prima versiune despre ce s-ar fi întâmplat cu telefonul Luizei Melencu. În declarația sa, a susținut că, după ce a agresat-o pe fată, „i-am luat telefonul mobil din buzunar și, când am întors mașina să merg acasă, l-am aruncat peste drum. Am făcut acest lucru pentru că mă gândeam că va suna să reclame că am violat-o’.
Patru zile mai târziu, pe 1 august, Dincă a revenit cu detalii suplimentare, precizând că a aruncat telefonul „în partea stângă a drumului, cum mă deplasam spre Caracal. Fata nu a observat când i-am sustras telefonul și nici când am dat geamul jos și i l-am aruncat afară. Îmi amintesc că telefonul fetei avea ecran tactil pe toată suprafața’.
Trei luni mai târziu, pe 1 noiembrie 2019, în ultima sa declarație consemnată în rechizitoriu, Dincă a schimbat din nou povestea. De această dată, a spus că Luiza avea telefonul în mână în mașină și că acesta i-a căzut când a lovit-o: „i-a căzut când am lovit-o cu palma peste față’. Apoi a legat-o, a luat telefonul și „într-o parcare m-am asigurat și am întors mașina spre Caracal. Lăsând geamul în jos, din mersul mașinii, cu mâna stângă, l-am aruncat în capul unei tarlale cu ceva verdeață, săltând geamul’.
Pe 15 aprilie, la o zi după dispariția Luizei, bunicul ei a primit un apel de pe o cartelă prepay. Un bărbat necunoscut i-a spus că fata „a decis să plece de acasă, la sfatul unui bune prietene’. Patru zile mai târziu, un alt apel a venit, de data aceasta cu o voce diferită, care i-a transmis: „Copiii au ajuns cu bine în Elveția’, apoi a închis.
Dincă a afirmat ulterior că el ar fi orchestrat aceste apeluri pentru a induce în eroare ancheta. A declarat că a mers special în Craiova pentru a suna de pe cartele prepay, astfel încât să nu poată fi localizat. O strategie care contrastează puternic cu gestul aparent impulsiv de a arunca telefonul victimei pe marginea drumului – un dispozitiv care, dacă ar fi fost căutat imediat, ar fi putut oferi indicii esențiale.
În august 2019, criminaliștii au căutat telefonul Luizei cu detectoare de metal pe un câmp de floarea-soarelui, în zona indicată de Dincă. Polițiștii erau echipați cu combinezoane de protecție, pentru a evita contaminarea oricărei posibile probe. Cu toate acestea, telefonul nu a fost găsit niciodată.
Și totuși, în ciuda declarațiilor inculpatului, acel telefon a continuat să fie activ până pe 26 august 2019, ridicând întrebări serioase despre cine l-a folosit și de ce.
De pe mobilul Luizei Melencu au fost făcute apeluri video după dispariția ei
Informațiile extrase din dosarele aflate pe rolul instanțelor din Craiova și Caracal aduc în prim-plan detalii esențiale despre telefonul mobil al Luizei Melencu, detalii care ridică noi semne de întrebare în anchetă. Potrivit documentelor, Luiza deținea un Samsung J3, conectat la un abonament Telekom activ de doi ani, cu numărul 0768.039.XXX. În husa telefonului se afla și o a doua cartelă, de tip prepay, cu numărul 0747.352.XXX.
După dispariția fetei, familia a solicitat listingul convorbirilor de la compania de telefonie mobilă. Ce au descoperit i-a șocat: în după-amiaza zilei de 14 aprilie 2019, chiar în ziua dispariției, mesageria vocală a telefonului Luizei a fost apelată de 61 de ori, între orele 13:46 și 19:22. Toate aceste apeluri au fost efectuate din aceeași zonă – releul „Dioști extravilan’, care deservește comuna Radomir, locul de domiciliu al fetei.
Un detaliu crucial este că patru dintre aceste apeluri au fost efectuate în jurul orei 16:40, moment în care Gheorghe Dincă se afla cu certitudine în Caracal, fiind localizat de releul din oraș în timp ce vorbea la telefon cu soția sa.
Ipoteza că telefonul ar fi putut fi găsit întâmplător de o persoană neimplicată și folosit ulterior a fost respinsă categoric de Carmen Obîrșanu, avocata mamei Luizei. În sala de judecată, aceasta a declarat: „Telefonul avea parolă și, oricum, dacă ar fi fost găsit de o persoană neimplicată, aceasta ar fi apelat cu totul alte numere, nu mesageria vocală. Scopul celor 61 de apeluri efectuate a fost, evident, acela de a verifica cine a sunat pe telefonul Luizei’.
În aceeași zi, 14 aprilie, listingul telefonului arată și mai multe apeluri video inițiate prin WhatsApp, după cum urmează:
- ora 13:46 – sesiune video (8) – 70 KB
- ora 14:57 – sesiune video (8) – 10 KB
- ora 15:21 – sesiune video (7) – 10 KB
- ora 15:21 – sesiune video (7) – 190 KB
- ora 15:21 – sesiune video (8) – 20 KB
- ora 16:32 – sesiune video (8) – 20 KB
Faptul că Luiza obișnuia să comunice prin scurte filmulețe video este confirmat și de mesajele trimise anterior prietenelor sale, înainte de dispariție. Însă apelurile video efectuate după ora la care se presupune că fata fusese deja răpită adâncesc misterul și sugerează că telefonul a fost folosit în mod activ de o persoană care avea acces la el – și, implicit, la parola acestuia, notează Libertatea.
Telefonul a revenit în rețea după arestarea lui Dincă
După apelul misterios primit de bunicul Luizei Melencu în dimineața zilei de 15 aprilie 2019, în care un bărbat necunoscut i-a spus că fata „a decis să plece de acasă, la sfatul unui bune prietene’, telefonul adolescentei a devenit inactiv. Cu toate acestea, dispozitivul a continuat să trimită notificări de prezență către cei care încercau să o contacteze.
Potrivit explicației oferite de Telekom, „serviciul Notificare Prezență permite tuturor utilizatorilor rețelei Telekom care încearcă să te apeleze atunci când ai telefonul închis sau nu te afli în aria de acoperire să fie informați despre revenirea ta în rețea’.
În fața instanței, avocata familiei, Carmen Obîrșanu, a prezentat o listă cu 16 notificări primite de bunicul Luizei, care indicau că telefonul fetei a fost reactivat în diferite momente și locații:
- 16 aprilie, ora 20:41 – „Mârșani extravilan’ (la peste 20 km de Dioști)
- 18 aprilie, ora 21:31 – „București sector 2′
- 21 aprilie, ora 6:32 – locație necunoscută
- 23 aprilie, ora 15:35 – locație necunoscută
- 11 mai, ora 4:56 – locație necunoscută
- 13 mai, orele 13:56 și 16:06 – „București sector 3′
- 16 mai, ora 1:06 – locație necunoscută
- 18 mai, ora 17:02 – locație necunoscută
- 28 mai, ora 17:06 – locație necunoscută
- 31 mai, ora 2:07 – locație necunoscută
- 2 iunie, ora 11:07 – locație necunoscută
- 4 iunie, ora 20:29 – locație necunoscută
- 7 iunie, ora 5:39 – locație necunoscută
- 9 iunie, ora 15:52 – locație necunoscută
- 26 august, ora 10:16 – locație necunoscută
Un alt episod straniu a fost semnalat în noaptea de 14 spre 15 august 2019, la ora 00:56, când o colegă de clasă a observat că pe grupul de WhatsApp al clasei a apărut mesajul: „Luiza a ieșit din grup’. Fata a informat imediat polițiștii implicați în ancheta crimelor din Caracal.
Această activitate digitală a telefonului, în condițiile în care Gheorghe Dincă fusese arestat preventiv încă din 26 iulie 2019, a alimentat speculațiile din spațiul public. Una dintre ipoteze era că anchetatorii ar fi clonat cartela SIM a Luizei pentru a urmări eventualele conexiuni. Însă, având în vedere că telefonul a fost folosit încă din 14 aprilie, ziua dispariției, când ancheta nici nu începuse, ipoteza clonării nu are un fundament real, a subliniat avocata.
Mai mult, și cea de-a doua cartelă a fetei, cu numărul 0747.352.XXX, aflată în husa telefonului, a devenit activă în aceeași zi, la ora 19:56. Pe ea au fost înregistrate mai multe SMS-uri, ceea ce, conform declarației avocatei Obîrșanu, „ denotă că acea cartelă a fost introdusă într-un telefon mobil’. Această cartelă a rămas activă până pe 23 aprilie 2019.
„Cele 6 apeluri video WhatsApp sunt elemente cunoscute de procurori’
Ancheta în cazul Luizei Melencu continuă să fie marcată de întrebări esențiale rămase fără răspuns, chiar și după șase ani de la dispariția adolescentei. Printre cele mai tulburătoare se numără: cine a folosit telefonul Luizei după dispariție, unde se afla acesta când era activ și ce s-a întâmplat cu cartela prepay aflată în husa telefonului. Familia fetei și avocata lor, Carmen Obîrșanu, au căutat neîncetat răspunsuri, însă multe dintre aceste aspecte au fost ignorate în rechizitoriul DIICOT, deși datele despre activitatea telefonului existau în dosarul penal.
În timpul procesului desfășurat cu ușile închise la Tribunalul Olt, unde Gheorghe Dincă era judecat pentru „trafic de persoane cu exploatare în interes personal’ și pentru omor, avocata Obîrșanu a cerut instanței să trimită o solicitare către Facebook, administratorul WhatsApp, pentru „a se identifica natura apelurilor video efectuate în data de 14.04.2019 de pe telefonul Luizei, cu ce posturi și numele titularilor cu care au fost întreținute convorbirile’, precum și „a se stabili când a fost accesat contul Facebook al Luizei, după data de 14.04.2019′.
Luiza avea două conturi de Facebook, iar procurorii DIICOT trimiseseră deja o cerere similară către autoritățile americane în vara lui 2019. Însă Departamentul de Justiție al SUA a respins solicitarea, motivând că „n-au fost transmise suficiente informații pentru a se putea demonstra, în fața unei instanțe din America, că există o legătură între utilizarea conturilor de Facebook și crimele anchetate în România’.
Judecătoarea de la Tribunalul Olt a respins cererea avocatei, argumentând că cele „6 apeluri video WhatsApp la care s-a făcut referire în fața instanței nu sunt elemente noi, ci sunt elemente cunoscute de procurori în cursul urmăririi penale’. Mai mult, a subliniat că în rechizitoriu nu se menționează „existența unor apeluri video de tip WhatsApp inițiate de vreunul dintre inculpații trimiși în judecată (Dincă și Risipițeanu)’, iar „judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței’.
Aceleași argumente au fost invocate și de Curtea de Apel Craiova, care a respins definitiv cererea avocatei și a pronunțat condamnarea lui Gheorghe Dincă la 30 de ani de închisoare.
Cum s-a dispus redeschiderea anchetei
În încercarea de a obține răspunsuri despre dispariția Luizei Melencu, familia fetei s-a lovit de refuzuri și tergiversări repetate din partea autorităților. Când judecătorii le-au respins cererile, le-au transmis sec: „Vă puteţi adresa organelor de cercetare penală, care vor face cercetări în legătură cu susţinerile dumneavoastră’. Însă rudele Luizei făcuseră deja acest pas, fără succes.
În loc să investigheze, procurorii au clasat dosarul de trei ori, iar de fiecare dată, judecătorii au infirmat soluția și au dispus continuarea anchetei. În sala de judecată, Parchetul nu a contestat niciodată autenticitatea apelurilor video sau a verificărilor mesageriei vocale.
Totul a început în iunie 2020, când mama Luizei a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, acuzând persoane necunoscute de complicitate la tâlhărie urmată de moartea victimei. A fost deschis dosarul 171/P/2020, care a fost pasat între instituții timp de săptămâni, fiecare susținând că nu are competența necesară.
În cele din urmă, dosarul a rămas la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, care în mai 2021 l-a trimis la DIICOT – Biroul Teritorial Olt, motivând că presupusul complice ar fi implicat în faptele pentru care Dincă și Risipițeanu fuseseră deja trimiși în judecată. La DIICOT, dosarul a primit numărul 25/D/VIII-1/2021, iar a doua zi a fost transferat la DIICOT – Structura Centrală, devenind dosarul 1652/D/P/2021.
Ironia face ca dosarul să fi fost repartizat unui procuror care lucrase deja în cazul Dincă, ceea ce a ridicat suspiciuni privind obiectivitatea. Pe 20 februarie 2023, acesta a dispus clasarea cauzei, motivând: „În urma analizării mijloacelor de probă administrate exhaustiv în cauza de bază, a rezultat că nu au existat alți participanți la comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații Gheorghe Dincă şi Risipiţeanu Ştefan (rechizitoriul nr. 2491/D/P/2019 din data de 10.01.2020 al DIICOT – Structura Centrală)’.
Însă pe 5 aprilie 2023, procurorul șef adjunct al Secției de Combatere a Criminalității Organizate a admis plângerea formulată de mama Luizei și a dispus redeschiderea anchetei, explicând că DIICOT nu avea competența de a ancheta o infracțiune de tâlhărie urmată de moartea victimei.
În mai 2023, Tribunalul Olt a confirmat această decizie, validând redeschiderea urmăririi penale și oferind familiei Melencu o nouă șansă de a afla adevărul.
Ancheta, din nou în cerc închis: dosarul Luizei, clasat de cei care n-au găsit-o nici pe Alexandra
După ce dosarul privind dispariția Luizei Melencu a fost retrimis la DIICOT, pe 18 iulie 2023, procurorul a decis să schimbe încadrarea juridică a faptei. Astfel, infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei a fost reîncadrată ca complicitate la trafic de persoane, iar în aceeași zi s-a dispus clasarea cauzei penale, cu motivarea că „fapta nu există’.
Mama Luizei a contestat din nou soluția, iar pe 6 noiembrie 2023, Tribunalul Olt i-a admis plângerea și a trimis cauza înapoi la procuror, solicitând completarea urmăririi penale. Instanța a subliniat că nu a existat o cercetare efectivă și a precizat că „nu se poate reţine, categoric, tâlhăria urmată de moartea victimei’, întrucât s-a stabilit deja printr-o hotărâre definitivă că Gheorghe Dincă a omorât-o pe Luiza Melencu. Totuși, judecătorul a considerat că trebuie investigată infracțiunea de tâlhărie, iar în acest sens „se vor efectua activităţi de audiere/reaudiere a numitului Dincă Gheorghe, cu privire strict la fapta reclamată’.
În decembrie 2023, dosarul a fost transferat de la DIICOT la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, care l-a înaintat către IPJ Olt – Serviciul de Investigații Criminale (SIC), pentru a efectua cercetări privind săvârșirea infracțiunii de tâlhărie .
Ironia amară este că dosarul a ajuns exact în mâinile celor care, în 2019, nu au reușit să o localizeze pe Alexandra Măceșanu, deși adolescenta sunase disperată la 112 din casa lui Dincă. Iar rezultatul a fost, din nou, previzibil: pe 23 septembrie 2024, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a dispus clasarea cauzei, motivând că fapta nu este prevăzută de legea penală. În ordonanța de clasare se arată că „lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, din probele administrate nerezultând faptul că autorul Dincă Gheorghe ar fi deposedat victima Melencu Luiza de telefonul mobil cu scopul de a și-l însuși, (…) întrucât l-a aruncat pe geamul mașinii, intenția acestuia fiind aceea de a o împiedica pe victimă să ceară și să obțină ajutor’.
De la omor la distrugere: cum a ajuns Gheorghe Dincă să fie cercetat pentru telefonul Luizei
Într-un nou capitol al anchetei din cazul Caracal, Gheorghe Dincă este cercetat pentru distrugerea telefonului Luizei Melencu, după ce mama fetei a depus o nouă plângere în noiembrie 2024 împotriva soluției de clasare a dosarului. Pe 25 martie 2025, Judecătoria Caracal i-a admis cererea, stabilind că „se impune restituirea cauzei la Parchet, în vederea completării urmăririi penale sub aspectul analizării susţinerilor intimatului Dincă Gheorghe, pentru a se verifica dacă în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, prev. de art. 253 Cod penal’.
În prezent, cercetările sunt în desfășurare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, iar anchetatorii trebuie să stabilească dacă Dincă, atunci când a aruncat telefonul Luizei – așa cum a declarat în mai multe rânduri – l-a adus într-o stare de neîntrebuințare. Conform Codului Penal, „distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia (…) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă’.
Această schimbare de încadrare juridică este privită de unii ca un artificiu procedural, menit să reactiveze ancheta fără a contrazice deciziile anterioare. Totuși, ea obligă autoritățile să analizeze în mod oficial activitatea telefonului Luizei după dispariția sa, un subiect ignorat până acum în dosarul principal.
În cadrul acestui nou dosar, Gheorghe Dincă a depus concluzii scrise, în care susține că Luiza Melencu este în viață. Potrivit declarației sale, fata ar fi fost răpită din curtea lui în noaptea de 15.04.2019 și dusă la București, iar el ar fi fost forțat să își asume crima. Mai mult, Dincă afirmă că i s-a impus să declare că resturile de oase găsite sunt ale ei, deși nu s-a putut stabili originea lor, fiind „constrâns și torturat fizic și psihic să ia asupra sa presupusa crimă’.
Această nouă direcție a anchetei readuce în atenție întrebările nerezolvate despre telefonul Luizei, care a continuat să fie activ și să trimită semnale în rețea chiar și după arestarea lui Dincă.
Întrebări fără răspuns: detalii ignorate în cazul Luizei Melencu
De la dispariția Luizei Melencu în aprilie 2019, familia sa – mama și bunicii – nu au încetat să caute adevărul. Într-un caz în care justiția ar trebui să fie făcută cu respect față de victime și cu responsabilitate față de cei care le plâng, persistă întrebări esențiale care nu au primit niciodată răspunsuri clare.
Una dintre cele mai tulburătoare incertitudini este legată de telefonul mobil al Luizei. Dacă Gheorghe Dincă minte în privința acestui obiect – și este lăsat să o facă – atunci unde spune el adevărul? În dosarul în care a fost condamnat pentru uciderea celor două fete, există încă multe zone gri.
Un exemplu concret: de unde știa Dincă numărul de telefon al bunicului Luizei, dacă susține că a aruncat telefonul fetei la scurt timp după ce a răpit-o? În anchetă, el a oferit două explicații contradictorii. Mai întâi, a spus că a găsit în rucsacul fetei un post-it pe care „scria TATAIE și era trecut un număr de telefon’. O variantă greu de crezut, într-o epocă în care adolescenții își păstrează contactele în telefon, nu pe bilețele.
Ulterior, Dincă a schimbat versiunea și a declarat că Luiza i-ar fi dictat numărul bunicului. Dar și această ipoteză ridică semne de întrebare: câți tineri mai știu astăzi pe de rost numerele din agenda telefonului?
Un alt detaliu ignorat de anchetatori este pandantivul pe care Luiza îl purta la gât. Era un obiect distinctiv: trei inimioare din aur, de culori diferite – galbenă, albă și roz – primite cadou de la bunica ei din SUA. Fata îl avea mereu la ea. La perchezițiile efectuate în locuința lui Dincă, în portofelul acestuia a fost găsit un lănțișor din aur, iar una dintre prietenele Luizei l-a recunoscut ca fiind al fetei. Cu toate acestea, pandantivul nu a fost găsit niciodată, iar Dincă nu a spus ce a făcut cu el.
Luiza Melencu, căutată încă, oficial, de Poliție
Deși Gheorghe Dincă a mărturisit că a ucis-o pe Luiza Melencu, fata figurează în continuare ca persoană dispărută în evidențele Poliției Române, iar cazul ei rămâne deschis. Motivul? Nu există un certificat de deces, iar probele biologice care ar fi trebuit să confirme moartea ei nu au oferit niciun rezultat concludent.
Potrivit declarațiilor inculpatului, după ce a comis crima, i-a ars trupul în butoiul din curte, iar oasele rămase le-a aruncat într-o lizieră de la marginea orașului. Dincă i-a condus pe anchetatori la locul indicat, unde au fost descoperite fragmente osoase calcinate, însă acestea erau prea deteriorate pentru a permite stabilirea unui profil genetic.
În septembrie 2019, procurorii DIICOT au trimis fragmentele în Statele Unite, solicitând FBI-ului o expertiză genetică de tip mitocondrial, analiză care nu putea fi efectuată în România. Potrivit comunicatului oficial, scopul era efectuarea unei expertize genetice prin care să se stabilească profilul genetic (ADN mitocondrial și cromozomial) al victimei majore. Cu toate acestea, nici specialiștii americani nu au reușit să obțină un rezultat concludent, din cauza gradului avansat de degradare a probelor.
Astfel, în lipsa unei confirmări științifice și a unui act oficial de deces, Luiza Melencu este, teoretic, încă în viață. Pe site-ul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), ea figurează în continuare ca persoană dispărută. Un detaliu bizar este că în anunțul oficial se menționează că dispariția ar fi avut loc din satul Radomir, județul Dolj, și nu din Caracal, locul unde a fost văzută ultima dată.
Această ambiguitate între ceea ce s-a declarat, ceea ce s-a probat și ceea ce se caută în continuare alimentează suspiciunile și durerea unei familii care, de peste șase ani, cere un singur lucru: adevărul.