Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni in ultimii doi an anterior datei naşterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului. Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap.
Începând cu 1 septembrie 2025, părinții aflați în concediu de creștere și îngrijire a copilului nu vor mai fi exceptați de la plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate (CASS), potrivit proiectului de lege privind măsurile fiscale publicat de Ministerul Finanțelor și propus de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.
Conform noii legi, cei care își pierd statutul de asigurat în urma acestor măsuri vor putea depune o declarație la Casa de Asigurări de Sănătate și să achite contribuția la sănătate, calculată la nivelul a șase salarii minime pe economie, în valoare de 2.430 de lei, așa cum se procedează în cazul persoanelor neasigurate care își fac asigurare de sănătate opțională.
Până acum erau exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane aflate în întreținerea unei persoane asigurate, respectiv soț/soție/părinți fără venituri proprii, persoane persecutate în perioada comunistă, beneficiari de indemnizație de șomaj, persoane aflate în concediu creștere copil.
De asemenea, nu plăteau CASS persoane cu venitul minim de incluziune, personalul monahal, precum și bolnavi incluși în programele de sănătate, alții decât cei cu afecțiuni oncologice. În afară de ultima categorie, toți vor fi nevoiți să plătească CASS pentru a beneficia în continuare de servicii de sănătate.
Citește și: Ilie Bolojan anunță modificări la pensiile speciale: „Este o necesitate socială, un lucru care nu mai poate continua’. Ce alte măsuri fiscale are în vedere
Cine va trebui să plătească CASS, conform „legii austerității”
- Soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
- Persoanele persecutate politic sau etnic, conform legislației reparatorii în vigoare (inclusiv veteranii de război, deportații și persoanele condamnate politic);
- Beneficiarii de indemnizație de șomaj sau alte forme de sprijin acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
- Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului sau concediu de acomodare în cazul adopțiilor;
- Beneficiarii venitului minim de incluziune;
- Personalul monahal al cultelor religioase recunoscute;
- Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, cu excepția celor diagnosticați cu cancer.
Cum pot redeveni asigurați cei afectați de această măsură
Persoanele care își pierd calitatea de asigurat ca urmare a acestor modificări pot opta să se înscrie în sistemul public de sănătate prin depunerea unei declarații și plata contribuției aferente, calculată la nivelul a șase salarii minime brute pe economie, adică 2.430 de lei pe an.
Plata se va face în două etape:
- 50% din sumă la momentul depunerii declarației;
- Restul de 50% până la data de 25 mai a anului următor.
Citește și: Ilie Bolojan: „A fost o competiţie de inventat sporuri în România. Asta a creat o grămadă de inechităţi’/ „Am tolerat o zonă de lipitori politice’
Ce alte schimbări mai afectează părinții
Concediile medicale
Românii cu diagnostic de boală obișnuită (precum viroze, boli infecțioase, tulburări digestive etc.) care primesc certificat de concediu medical cu o durată de până la 7 zile vor primi doar 55% din salariu, față de 75%, cum se întâmplă acum. Măsura apare în proiectul de lege ce cuprinde măsurile de austeritate decise de Guvernul Bolojan, document publicat de Ministerul Finanțelor.
Citește și: Ilie Bolojan, uimit de numărul de angajați ai departamentelor de Protocol și de Reziliență Instituțională din Guvern: „E greu să explice la ce lucrează’
Ordonanța austerității propune procente diferențiate pentru plata concediilor medicale, în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordate pentru fiecare episod de boală:
- Persoanele care primesc concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă între 8 și 14 zile vor primi 65% din salariu.
- Indemnizația de 75% din salariu rămâne valabilă în cazul persoanelor care primesc de la 15 zile de concediu medical în sus.
- Ordonanța prevede, de asemenea, că românii care suferă de boli cardiovasculare vor primi indemnizație pentru concediu medical în valoare de 75% din salariu, la fel ca până acum.
Durata maximă a concediului medical este de 183 de zile în interval de un an. Pentru anumite afecțiuni grave, perioada poate fi extinsă până la 12 luni.
Alocațiile pentru copii
Cuantumul alocațiilor de stat pentru copii se menține în anul 2026 la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. Astfel sumele primite lunar ca alocaţie de stat pentru copii rămân:
• 719 lei/lună – pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
• 292 lei/lună – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional;
• 719 lei/lună – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copiilor cu handicap.
Bursele pentru elevi
Bursele de merit se vor acorda pentru 15% dintre elevii fiecărei clase, în ordine descrescătoare a mediilor, pe noi criterii de departajare, până la pragul mediei de 9,50. Asta va însemna, în medie, 4 elevi într-o clasă. În prezent, pragul este de 30% (7-8 elevi într-o clasă) și media 9,50 pentru anul școlar anterior acordării, conform documentelor citate de totuldespremame.ro.
Conform proiectului publicat:
„După articolul 108 se introduce un nou articol, art. 1081, cu următorul cuprins:
‘Art. 1081 – (1) Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
(2) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar de stat sunt:
- a) bursă de merit;
- b) bursă socială;
- c) bursa tehnologică, pentru elevii care frecventează învățământul profesiona