Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat, miercuri, unul dintre cele mai sensibile subiecte din ultimii ani: reforma pensiilor speciale ale magistraților. Decizia vine într-un moment crucial pentru Guvern, pe fondul presiunilor publice și al angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia CCR: proiectul Guvernului este constituțional
Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea care reformează pensiile magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ adoptat de Guvern respectă prevederile Constituției, înlăturând astfel unul dintre ultimele obstacole juridice din calea aplicării reformei.
Hotărârea vine după mai multe amânări succesive, care au alimentat tensiuni atât în plan politic, cât și instituțional. În final, Curtea a decis că proiectul de reformă poate merge mai departe, oferind Executivului baza legală pentru implementare.
Reacția premierului Ilie Bolojan
Imediat după anunțarea verdictului, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj public în care a salutat decizia CCR, considerând-o o confirmare a corectitudinii demersului guvernamental.
Potrivit unui comunicat oficial al Guvernului, prim-ministrul a subliniat că reforma pensiilor ocupaționale ale magistraților reprezintă „un pas major spre echitate” și răspunde unei solicitări constante venite din partea societății românești. În același timp, șeful Executivului a anunțat că vor fi inițiate procedurile necesare pentru recuperarea fondurilor europene aferente acestui jalon.
Este vorba despre 231 de milioane de euro din PNRR, sumă considerabilă pe care România risca să o piardă din cauza întârzierilor în îndeplinirea reformei.
Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR
Reforma pensiilor speciale nu este doar o temă sensibilă din punct de vedere social și politic, ci și o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Cu doar o săptămână înainte de decizia CCR, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, declara public că România ar fi pierdut oficial cele 231 de milioane de euro, invocând blocajele generate de acțiunile ÎCCJ. Ulterior, ministrul a nuanțat afirmația, precizând că nu exista o comunicare oficială din partea Comisiei Europene privind pierderea definitivă a banilor, însă termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului fusese deja depășit la finalul anului 2025.
În acest context, decizia CCR deschide calea pentru reluarea dialogului cu autoritățile europene și pentru recuperarea sumei aferente reformei.
Un moment-cheie pentru reforma pensiilor speciale
Subiectul pensiilor speciale a generat ani la rând dezbateri intense în spațiul public, fiind perceput de o parte a societății drept o sursă majoră de inechitate. Reforma acestui sistem a fost inclusă printre angajamentele esențiale asumate de România în relația cu partenerii europeni.
Prin validarea constituționalității legii, CCR a eliminat un obstacol juridic important și a oferit Guvernului posibilitatea de a pune în aplicare măsurile prevăzute.
Rămâne de văzut în ce ritm vor fi făcuți pașii administrativi și cum va reacționa Comisia Europeană în privința fondurilor din PNRR. Cert este că decizia de miercuri marchează un punct de cotitură într-un dosar care a tensionat scena politică și a avut implicații financiare semnificative pentru România.