Într-o conferință de presă susținută pe 4 februarie, Ilie Bolojan a anunțat oficial că, începând de săptămâna aceasta, va fi desemnat un nou ministru al Educației, urmând ca el să renunțe la funcția de interimar. Premierul nu a indicat o dată exactă pentru această schimbare, însă a lăsat de înțeles că procesul se află în faza finală.
Șeful Executivului a precizat că își dorește ca, până la jumătatea lunii februarie, portofoliul Educației să fie preluat de un titular. Deși există deja câteva variante discutate la nivel politic, Bolojan a ales să nu facă public niciun nume. Contextul este unul tensionat, mai ales în condițiile în care profesorii iau în calcul declanșarea unei greve, iar nemulțumirile din sistem sunt tot mai vizibile.
„Sper ca până săptămâna viitoare să închidem toate aspectele legate de Educație. În această perioadă, prioritatea mea a fost deblocarea fondurilor europene pe componenta educațională. Avem întârzieri mari și mii de proiecte în școli care trebuie finalizate. Prin măsurile de reorganizare a personalului, reașezările interne și sprijinul Ministerului Proiectelor Europene, încercăm să recuperăm cât mai mult din timpul pierdut”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit Edupedu.
Cum a ajuns Ilie Bolojan ministru interimar al Educației
Ilie Bolojan a preluat interimatul la începutul lunii ianuarie, după demisia lui Daniel David, anunțată pe 22 decembrie. Acesta a părăsit funcția după aproximativ un an la conducerea ministerului, explicând că a dorit o plecare amiabilă, în ciuda faptului că demisia este un act unilateral. La momentul respectiv, Daniel David a subliniat că mandatul său a fost marcat de dificultăți și blocaje, dar și de o colaborare corectă cu Guvernul.
În lipsa unei alternative imediate, Ilie Bolojan a fost desemnat să asigure interimatul, încă de la început fiind clar că va rămâne în funcție doar temporar, până la găsirea unui succesor.
Un minister aflat sub presiune majoră
Portofoliul Educației este considerat, în acest moment, unul dintre cele mai dificile din Guvern. Măsurile de austeritate au afectat puternic sistemul, iar profesorii amenință cu înghețarea anului școlar 2025–2026. Viitorul ministru va trebui să gestioneze nu doar presiunea sindicală, ci și reforme amânate de ani de zile, lipsa resurselor și tensiunile politice interne.
Surse din interiorul PNL susțin că funcția este extrem de riscantă din punct de vedere politic, în lipsa unui sprijin clar pentru reforme reale. În aceste condiții, cel care va accepta portofoliul Educației va avea în față o misiune dificilă, cu puține marje de manevră și așteptări uriașe din partea societății.