Miercuri, 18 februarie 2026, Curtea Constituțională a României ( CCR ) a tranșat disputa privind proiectul Guvernului pentru reformarea pensiilor magistraților. Instituția a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție ( ÎCCJ ) și a stabilit că actul normativ este constituțional. La scurt timp după anunț, premierul a transmis că Executivul pornește demersurile pentru recuperarea sumelor legate de jalonul din PNRR privind pensiile speciale. În acest context, Ilie Bolojan a avut prima reacție publică după decizia CCR.
Mesajul Guvernului a vizat în mod direct finanțarea europeană condiționată de îndeplinirea reformelor. În centrul atenției se află suma de 231 de milioane de euro, pe care autoritățile doresc să o readucă în bugetul României, odată ce măsurile asumate prin jalonul aferent pensiilor speciale sunt confirmate ca fiind îndeplinite.
Decizia CCR validează constituționalitatea proiectului de reformă, iar Guvernul anunță inițierea procedurilor pentru recuperarea 231 de milioane de euro din PNRR.
Ce a decis CCR și care este miza pentru legislație
Prin hotărârea de miercuri, CCR a întărit ideea că pachetul de modificări privind pensiile magistraților respectă prevederile Constituției. Respingerea sesizării ÎCCJ înseamnă, procedural, că textul normativ promovat de Guvern își poate continua parcursul fără blocaje de natură constituțională. Pentru sistemul judiciar, semnalul este acela al unei stabilități de reglementare, în măsura în care nu mai planează suspiciunea unei neconstituționalități de ansamblu asupra reformei.
Decizia vizează o zonă sensibilă a sistemului de pensii – cea a pensiilor de serviciu ale magistraților – aflată de multă vreme în dezbatere publică. Deși conturul exact al modificărilor rămâne în planul tehnic al legii, validarea constituționalității confirmă că arhitectura propusă de Guvern a depășit testul de compatibilitate cu normele fundamentale. În consecință, instituțiile din justiție și cele cu rol în administrarea pensiilor au la dispoziție un cadru mai clar pentru aplicarea măsurilor aprobate.
La nivel public, momentul este privit prin prisma impactului bugetar și al credibilității angajamentelor asumate de România. Ilie Bolojan a punctat, în reacția sa, necesitatea menținerii fermității în aplicarea reformelor corelate cu obiectivele PNRR, temă care rămâne esențială pentru ritmul de absorbție a fondurilor și pentru încrederea partenerilor europeni.
Recuperarea banilor din PNRR: pașii anunțați de Guvern
Executivul a indicat că va demara oficial demersuri pentru a recupera 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor speciale. În practică, astfel de pași includ, de regulă, transmiterea documentației către Comisia Europeană, justificarea îndeplinirii jalonului și parcurgerea evaluării tehnice la nivel comunitar. Odată validată corespondența dintre textul legii și cerințele din PNRR, plata devine eligibilă.
Este de așteptat ca instituțiile responsabile – de la ministerele linie până la structurile de coordonare a PNRR – să lucreze sincron pentru a furniza rapid clarificările cerute. Publicarea deciziei CCR și operaționalizarea normelor subsecvente pot reprezenta repere-cheie în calendarul următor. Autoritățile mizează pe faptul că validarea constituțională elimină principalele motive de incertitudine și permite închiderea administrativă a jalonului.
PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este construit pe un sistem de jalone și ținte, fiecare cu un set clar de condiții. Fondurile sunt eliberate pe baza demonstrației că respectivele condiții au fost îndeplinite. În cazul de față, reforma pensiilor speciale – inclusiv a celor din magistratură – este un astfel de angajament, iar confirmarea CCR oferă Guvernului argumentul juridic pentru a solicita banii aferenți.
Pe termen apropiat, direcția de lucru ține de dialogul tehnic dintre București și Bruxelles. În paralel, instituțiile interne vor urmări aplicarea coerentă a prevederilor din actul normativ, pentru a evita eventuale sincope la nivel de implementare și pentru a conserva traiectoria de finanțare deschisă prin PNRR.