Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține vineri prima sa conferință de presă în această calitate, anunță Administrația Prezidențială.
Conferință de presă integrală Ilie Bolojan
Acum două săptămâni, când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei, să lucrăm pentru România, pentru țara noastră în această perioadă, să păstram o neutralitate politică a acestei instituții în această perioadă complicată în plan intern și să-i respectăm pe români, gândindu-mă dacă în cele trei luni, dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău.
A fost o perioadă complicată pentru că, așa cum știți, energiile noastre au fost absorbite de aspectele de politică externă și de apărare, datorită situației legate de Ucraina, de situația de la granițele noastre, dar și datorită dialogului care are loc între SUA și aliații europeni.
Vreau pentru început să le mulțumesc colegilor mei de față pentru că au acceptat să intre în această echipă, și pe expertiza cărora mă bazez și m-am bazat în această perioadă.
Un subiect important de politică externă și de securitate au fost negocierile pentru Ucraina. Așa cum știți, SUA au făcut o pivotare pentru a relua dialogul cu Rusia, iar în cadrul acestui dialog au început și discuțiile legate de Ucraina. Cu toții suntem de acord că aceste discuții sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de est.
În această perioadă, am susținut câteva chestiuni de principiu. Faptul că o încetare a focului care nu este urmată de un acord de pace care să ofere garanții de stabilitate și de securitate poate să fie doar un intermezzo al unui nou început al conflictului, și în condițiile în care s-ar menține această agresivitate a Rusiei și în perioada următoare, Ucraina poate să fie numai prima victimă.
Am susținut că prezența la aceste negocieri a reprezentanților Ucrainei este necesară, dar și prezența reprezentanților europei este un lucru bun, unul necesar, atât datorită contribuțiilor pe care țările europene le-au avut la susținerea apărării Ucrainei și a continentului. A fost o poziție principială, care respectă principiile internaționale.
În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc, ne-am exprimat disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare această țară, pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ci, în fapt, este o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în perioada următoare, Ucraina poate fi doar prima victimă.
În consultările care au avut loc pe această temă, cu partidele politice, pentru că mi s-a părut o chestiune de respect pentru români să purtăm un dialog cu toate partidele, astfel încât să ne ducem cu niște poziții prin care, angajând țara noastră, să existe o susținere parlamentară.
Avem, deci, o unanimitate că ne dorim ca acest conflict să înceteze, o pace la graniță, dar în afară de abordările diferite, există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României, dar și a Europei, acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict, un sprijin financiar, un sprijin militar așa cum se va decide foarte probabil săptămâna viitoare.
Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la aceste negocieri, și deci acestea au fost direcțiile principale legate de războiul de agresiune al Rusiei și de discuțiile care au avut loc pe această temă.
A doua chestiune de politică externă a fost dialogul dintre SUA și Europa. Noi ne-am dezvoltat în acești ani ca țară, pentru că, din punct de vedere extern, s-au respectat două condiții: am fost o țară sigură, lucru asigurat de scutul NATO, și ne-am dezvoltat, pentru că am beneficiat de apartenența la UE, ceea ce a însemnat pentru noi acces la piețe, acces la tehnologii, libera circulație și fonduri europene.
Indiferent de suișul sau coborâșul acestui dialog, noi credem că, în continuare, lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii, dar și că SUA sunt un garant al acestei stabilități.
Având în vedere acest dialog, am acceptat ca aceste țări să-și asume un rol mai important în menținerea păcii pe continentul nostru. Asta înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare, pentru că a apărut discuția că contribuția unor țări europene este prea mică în raport cu avantajele pe care le au.
România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării, în 2023 am fost sub 1,5%, în 2024 am ajuns la peste 2,2%, și deci există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare. În acest sens, urmărim împreună cu Ministerul Apărării, cu Guvernul, ca o parte din aceste cheltuieli suplimentare, dacă pot fi îndreptate pe partea de infrastructură militară conectivă, pentru că nu doar rezolvă tranzitarea unor regiuni, ci pot susține dezvoltarea economică.
Vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare, și este un spațiu bun să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea de către MApN a unor instituții din subordinea M. Economiei, dar și susținerea unor achiziții integrate împreună cu țările europene, pentru a exista o asumare mai mare de răspundere pe această componentă.
Acestea vor fi liniile principale pe care în zilele următoare, în întâlnirile care sunt programate, le voi susține în numele țării noastre, și pentru care există o susținere parlamentară, pentru că toate aceste lucruri vor trebui să aibă o aprobare.
Un lucru important pentru a putea să ne poziționîm corect în perioada următoare este și ceea ce se întâmplă în plan intern, și este foarte important ca, în această perioadă, să avem o stabilitate politică, și în primul rând o stabilitate guvernamentală. Nu este vorba de a susține un guvern sau altul, ci pur și simplu o problemă de a fi stabili într-o situație globală care dă semne de o anumită instabilitate.
Am căutat să aliniez politica Administrației Prezidențiale cu cea a Guvernului, MAPN, MAE, pentru ca România să acționeze unitar, pentru țara noastră.
O prioritate este organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, pentru că acest lucru nu ne definește numai ca o democrație, ci creează premisele ca toate instituțiile din statul român să devină stabile. Voi face tot ce e posibil ca aceste alegeri să fie organizate corect, transparent, în așa fel încât românii să-și poată exprima votul.
Vom căuta să fim transparenți față de dvs, față de cetățeni, și avem cereri de la dvs legate de asigurarea transparenței unor cheltuieli, lucrăm la această chestiune și, în perioada următoare, veți avea toate datele de funcționare ale acestei instituții.
Vom organiza aceste întâlniri periodice, colegii vă vor răspunde la întrebări, vom încerca ca această instituție să devină mai transparentă din toate punctele de vedere și, țin să anunț că inclusiv această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni, va fi deschisă publicului, și din primăvară curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica, va fi deschis publicului.
Ramona Avramescu, TVR: În urma consultărilor pe care le-ați avut cu partidele, ați stabilit un mandat concret cu privire la cu cât pot crește cheltuielile pe apărare? În ce condiții poate România trimite trupe în Ucraina?
Bolojan : Nu s-a stabilit un mandat imperativ, pentru că ar permite niște constrângeri. Cred că România are deja un buget de apărare crescut, cred că el ar putea crește etapizat, într-un an doi să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune. Nu doar din punct de vedere contabil, ci și din punct de vedere real, trebuie să fie sustenabilă, suportabilă.
Legat de trupe în Ucraina, aici discuția este prematură, pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul în care nu ai o încetare a focului, nu avem această situație, și există un acord de pace, pentru că aceasta ar însemna o trimite de trupe de menținere a păcii, cum avem în Bosnia și în Kosovo. Nu a existat nicio discuție pe fond, dar această chestiune nu are în acest moment o susținere parlamentară.
Am putea să asigurăm prin porturile noastre, prin infrastructura noastră, mobilizarea acestor trupe. Sunt analize care se pot face, ar trebui să analizăm lucrurile la rece, dar să nu creăm îngrijorări inutile și speculații, pentru că într-o perioadă de tip preelectoral, toate lucrurile sunt exacerbate.
Ramona Avramescu, TVR : În ultimele zile, justiția din România se află sub tirul opiniei publice internaționale. Aseară, Ciolacu a criticat ministrul de Externe, căruia i-a spus dacă nu se va consulta cu premierul înainte de reacții, ar trebui să plece. Dvs cum considerați că ar trebui să reacționeze România la astfel de comentarii, critici, la adresa justiției, care se viralizează, și dacă împărtășiți opinia domnului Ciolacu că MAE a procedat greșit.
Bolojan : Aspectele care țin de Guvern sunt gestionate de Guvern. Este o perioadă în care discuțiile vin în valuri. Personal, cred că, fiind o perioadă de tranziție, este bine să fii rezervat, să fii atent la ceea ce spui, pentru că nu vorbește doar o persoană, ci angajezi o instituție. Așa cum v-am spus, dacă nu poți să faci bine, nu trebuie să faci rău.