Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o nouă etapă a reformei pensiilor speciale, după modificările deja adoptate în cazul magistraților. Executivul anunță un pachet legislativ amplu, care ar urma să fie prezentat în luna martie și care vizează corectarea unor mecanisme considerate dezechilibrate: pensionarea la vârste mult mai mici decât în sistemul public și acordarea unor pensii apropiate sau chiar raportate la ultimul salariu încasat.
Reforma se extinde dincolo de magistrați
După intervenția asupra pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, Guvernul își îndreaptă atenția către alte categorii profesionale care beneficiază de regimuri speciale. Este vorba, în principal, despre personalul din structurile de ordine publică, apărare și siguranță națională – inclusiv angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și ai instituțiilor din domeniul apărării.
Potrivit declarațiilor oficiale, obiectivul este dublu: pe de o parte, echilibrarea bugetară pe termen lung, iar pe de altă parte, uniformizarea principiilor de pensionare între diferitele categorii profesionale. Executivul consideră că actualele diferențe creează presiuni majore asupra bugetului și alimentează percepția unei inechități între contribuabili.
„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare și nivelul pensiei. Este vorba despre angajații Ministerului de Interne, cei din zona de Apărare și din zona de ordine publică și siguranță națională”, a transmis Ilie Bolojan.
Ce se schimbă concret
Planul guvernamental pornește de la ideea că sistemele care permit ieșirea la pensie la 48–52 de ani trebuie revizuite, acolo unde natura activității nu justifică o retragere atât de timpurie din activitate. Autoritățile susțin că, în anumite cazuri, vârsta redusă de pensionare nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței muncii și nici evoluția speranței de viață.
Totuși, Guvernul nu intenționează să elimine complet regimurile diferențiate. Posturile care presupun solicitare fizică intensă, intervenții operative, misiuni speciale sau activități desfășurate în condiții extreme ar urma să beneficieze în continuare de un tratament distinct. Practic, reforma ar face diferența între personalul operativ, aflat în prima linie, și structurile administrative sau de suport.
În paralel, se are în vedere recalibrarea modului de calcul al pensiilor. Una dintre variantele analizate este raportarea la media veniturilor dintr-o perioadă mai lungă de activitate, nu doar la ultimele luni de salariu, precum și limitarea raportului dintre pensie și ultimul venit net.
Perioade de tranziție pentru a evita șocuri în sistem
Pentru a preveni un impact brusc asupra instituțiilor vizate, proiectele de lege vor include perioade tranzitorii. Acestea ar permite o adaptare graduală la noile condiții: creșterea etapizată a vârstei de pensionare și ajustarea progresivă a formulei de calcul.
De asemenea, persoanele care îndeplinesc deja condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări ar putea beneficia de regulile anterioare. Modelul ar urma să fie similar cu cel aplicat în cazul reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.
Reforma magistraților a trecut testul constituțional
Între timp, modificările aduse pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor au depășit etapa controlului de constituționalitate. Curtea Constituțională a României a respins obiecția formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că noile prevederi sunt conforme cu legea fundamentală.
Decizia permite intrarea în vigoare a noii formule de calcul și a calendarului de creștere a vârstei de pensionare pentru magistrați. Reforma introduce o structură etapizată, care aliniază treptat vârsta standard de pensionare la nivelul celei din sistemul public și impune condiții mai stricte de vechime.
În plus, pensia nu va mai fi raportată exclusiv la ultimul salariu, ci la media veniturilor dintr-o perioadă extinsă anterioară retragerii din activitate, fiind stabilite și limite privind proporția dintre pensie și venitul net avut înainte de pensionare.
Presiuni bugetare și argumente demografice
Autoritățile justifică aceste măsuri prin presiunile tot mai mari asupra bugetului de pensii. România se confruntă cu un context demografic complicat: populația activă scade, iar numărul pensionarilor este în creștere. În următorii ani, un val consistent de angajați din sistemele speciale ar urma să iasă la pensie, ceea ce ar amplifica dezechilibrul dintre contribuții și cheltuieli.
Guvernul susține că reforma este esențială pentru consolidarea sustenabilității sistemului public pe termen lung. În lipsa unor ajustări, diferențele dintre pensiile speciale și cele din sistemul contributiv ar putea genera tensiuni sociale și presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.
Luna martie se anunță, astfel, decisivă pentru viitorul pensiilor de serviciu din România. Dacă pachetul legislativ va fi adoptat în forma anunțată, reforma ar putea marca una dintre cele mai ample restructurări ale sistemului de pensii speciale din ultimii ani, cu impact direct asupra zecilor de mii de angajați din structurile de ordine publică, apărare și siguranță națională.