Ordonanța de Urgență 4/2025 tocmai a fost adoptată de Guvern, iar aceasta vine cu vești proaste pentru unii angajați. Mai precis, pentru angajații instituțiilor silvice. Aceștia nu vor mai primi majorări salariale în 2025, așa cum așteptau.
Concret, textul OUG prevede suspendarea aplicării alineatului (4) al articolului 137 din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic, pe durata anului 2025. Aici se menționa faptul că personalul silvic din cadrul Autorității, al Gărzii Forestiere Naționale, al gărzilor forestiere, al ocoalelor silvice de regim, al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură beneficiază de o majorare cu 25% a salariului de bază.
Din moment ce Guvernul a adoptat o OUG eliminând acest alineat, angajații vizați nu vor mai beneficia de majorarea de 25% a salariului de bază. Precizăm că OUG în cauză a primit undă verde de la Palatul Victoria la data de 20 februarie 2025,
De ce s-au blocat majorările salariale?
În acest moment, Guvernul caută soluții pentru a ține sub control cheltuielile publice, în condițiile în care România se confruntă cu un deficit bugetar accentuat. Cu alte cuvinte, se cheltuie mai mulți bani publici decât se încasează la buget, motiv pentru care s-a ajuns în situația în care sunt necesare anumite măsuri fiscal-bugetare, pentru a echilibra balanța din vistieria publică.
Cât de mare este gaura din bugetul României?
Deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB în 2024, față de 5,61% în 2023, marcând unul dintre cele mai mari dezechilibre financiare din ultimele două decenii. Doar anii 2009 și 2020 au înregistrat un minus mai mare.
Practic, România cheltuie cu mult peste cât încasează, iar nota de plată se tot mărește.
De unde vin banii? Taxele și impozitele curg, dar nu destul
În 2024, veniturile statului au crescut cu 10,4%, ajungând la 574,60 miliarde lei, datorită unor taxe mai mari și contribuțiilor sociale. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat la impozitul pe salarii (+21,4%), TVA (+15,9%) și accize (+24,3%).
Impozitul pe profit a adus și el un plus considerabil, în special datorită noii taxe minime pe cifra de afaceri. Cu toate acestea, încasările din impozitul pe dividende au scăzut, iar banii europeni au fost mai puțini cu 37%.
Pe ce se duc banii? Statul plătește mult și pe toate fronturile
Cheltuielile totale au fost de 727,32 miliarde lei, cu 19,1% mai mult față de anul precedent. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la salariile bugetarilor (+24%) și la cheltuielile pentru bunuri și servicii (+21,4%). Costurile cu dobânzile pentru datoria publică au fost și ele enorme, depășind 36 miliarde lei. Pensile au fost un alt factor care a contribuit la explozia cheltuielilor, după majorarea punctului de pensie și recalculările prevăzute pentru 2024.