Decizia Curții Constituționale de a valida alegerile prezidențiale din 18 mai și victoria lui Nicușor Dan a declanșat o reacție explozivă din partea liderului AUR, George Simion. Simion a acuzat CCR că a „continuat lovitura de stat” și a lansat un apel la proteste de stradă. Acesta susține că decizia este nedreaptă și că lupta sa pentru „dreptate electorală” abia începe.
Contestația depusă de George Simion cu o zi înainte fusese deja respinsă, iar ședința solemnă de validare a mandatului lui Nicușor Dan fusese anunțată pentru ora 12:00. Pentru susținătorii AUR, vestea a venit ca o confirmare a unui scenariu pe care îl invocă de luni de zile: manipulare, fraude și intervenție din afara granițelor.
Tonul folosit de George Simion în mesajele sale nu lasă loc de interpretări. Este un apel la mobilizare, dar și o declarație de război simbolic împotriva instituțiilor pe care le acuză că au legitimat un proces viciat de nereguli.
„CCR a continuat lovitura de stat! Nu ne rămâne decât să luptăm!”
Mesajul postat de George Simion pe Facebook a fost ferm, tranșant și încărcat de tensiune. Liderul AUR acuză direct Curtea Constituțională de complicitate într-o „lovitură de stat” pe care o leagă de decizia anterioară a aceleiași instituții de a anula alegerile din decembrie 2024. În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat în 18 mai nu este un proces democratic valid, ci o repetare a unei greșeli majore, cu scopuri politice.
„CCR a continuat lovitura de stat! Nu ne rămâne decât să luptăm! Vă chem alături de mine, azi și în următoarele săptămâni!”, a scris Simion, potrivit hotnews.ro.
Această chemare la proteste are ecouri puternice în rândul electoratului său, care l-a sprijinit activ în campania prezidențială și care consideră, în marea majoritate, că sistemul a fost manipulat împotriva lui. Tensiunile sociale se resimt deja pe rețelele sociale, iar grupurile simpatizante AUR și-au anunțat prezența în stradă în orele următoare.
Contestarea rezultatului: Argumente fără dovezi
George Simion a depus miercuri o contestație oficială la Curtea Constituțională, prin care cerea anularea turului doi al alegerilor prezidențiale. În documentul transmis, liderul AUR a invocat „nereguli grave”, „intervenții externe” și „cumpărarea votului” în diaspora, în special în Republica Moldova. Totuși, contestația a fost respinsă rapid de judecătorii CCR, fără a fi luată în considerare ca având temei juridic.
Într-un alt mesaj video publicat înainte de anunțul oficial al Curții, Simion spunea:
Te-ar putea interesa și:
„Vreau să vă anunț că, așa cum Călin Georgescu a fost scos pe nedrept din competiția electorală și alegerile au fost anulate de CCR, nejustificat, care nu se baza pe dovezi, noi vom contesta la Curtea Constituțională alegerea lui Nicușor Dan, din exact aceleași motive pentru care ei au anulat alegerile în decembrie.”
Argumentele invocate nu au fost însă însoțite de dovezi concrete. Mai mult, autoritățile electorale au confirmat că scrutinul s-a desfășurat în condiții legale și că nu au fost semnalate nereguli semnificative care să afecteze rezultatul final.
Acuzații fără precedent privind votul din Republica Moldova
Unul dintre cele mai controversate puncte ale mesajului lui George Simion este legat de acuzațiile privind votul românilor din Republica Moldova. Acesta a susținut că peste 100 de milioane de euro ar fi fost folosiți pentru „turism electoral” și cumpărarea voturilor, acuzând implicit o intervenție străină în procesul democratic.
„100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai pentru turism electoral și pentru cumpărarea voinței românilor basarabeni care au fost diabolizați pe nedrept în ultima săptămână”, a afirmat liderul AUR.
Simion a continuat, insinuând că resursele administrative ale unui alt stat ar fi fost folosite pentru influențarea alegerilor, o acuzație gravă, dar care, la fel ca și celelalte, nu a fost susținută de probe sau rapoarte oficiale.
„Pentru că au folosit resurse administrative ale unui alt stat, ca să anuleze alegerile. Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai și niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot”, a completat Simion.
Aceste declarații au fost taxate rapid de mai mulți analiști politici ca fiind „inflamatorii” și menite să provoace confuzie și neîncredere în rândul alegătorilor.
Un discurs politic construit pe retorică de criză
Strategia discursivă a lui George Simion în ultimele luni a fost una constantă: contestare, apel la emoție colectivă și portretizarea sa ca lider al celor marginalizați de sistem. Campania electorală a fost marcată de teme recurente – „statul paralel”, „ocupația globalistă”, „trădarea elitelor”, „voința poporului furată”.
Validarea lui Nicușor Dan de către CCR este, în această viziune, nu doar o înfrângere politică, ci o continuare a unui plan sistematic de marginalizare a mișcărilor anti-sistem.
Simion se prezintă, în această logică, ca ultima redută a suveranității românești și ca un lider persecutat pentru că a spus adevărul. Chemările sale la „luptă” și la „revoltă pașnică” vin din același registru: crearea unui pol de rezistență identitară și electorală.
Avertismente privind instabilitatea socială
Declarațiile lui George Simion nu au rămas fără ecou. Mai multe organizații civice, dar și lideri politici din partidele parlamentare, au cerut moderație și responsabilitate în exprimare, avertizând asupra riscului de escaladare socială.
Totodată, Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că va monitoriza atent grupurile care îndeamnă la proteste neautorizate, iar Jandarmeria a fost mobilizată preventiv în mai multe orașe mari.
În același timp, Administrația Prezidențială a transmis că ceremonia de validare a noului președinte ales va avea loc conform calendarului stabilit, fără modificări, iar Nicușor Dan urmează să depună jurământul în Parlament în zilele următoare.
Rămâne de văzut dacă George Simion va reuși să capitalizeze politic nemulțumirea unei părți din electorat sau dacă apelurile sale vor duce la o radicalizare care va izola și mai mult AUR de scena politică principală. Strategia sa actuală pare să mizeze pe mobilizare stradală, contestare permanentă și o retorică anti-sistem care depășește limitele unui dialog democratic clasic.
Pe termen scurt, partidul său riscă să fie asociat tot mai mult cu un discurs extremist, lucru care poate avea efecte negative inclusiv la nivel internațional, mai ales în contextul tensiunilor regionale și al presiunilor externe legate de stabilitatea democratică în Europa de Est.
Pe termen lung însă, dacă reușește să mențină o bază de susținere solidă și să se reinventeze ca forță politică cu mesaj clar și coerent, AUR poate deveni un jucător important în ecuația alegerilor parlamentare din 2026.