Începând cu 1 aprilie 2026, plafonarea prețului la gaze va fi înlocuită cu un mecanism de preț administrativ stabilit de stat. Schimbarea ridică însă semne de întrebare, iar o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor pot deveni dificil de interpretat pentru consumatori.
Potrivit președintelui asociației, Dumitru Chisăliță, există riscul ca piața gazelor să devină mai puțin transparentă, iar compararea reală a ofertelor să fie complicată chiar și pentru cei atenți la detalii.
Comparatorul ANRE, util dar incomplet
Platforma oficială de comparare a ofertelor, administrată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este gândită ca un instrument de protecție pentru consumatori. Totuși, analiza arată că ofertele publicate înainte de 1 aprilie, dar valabile și după această dată, nu apar în căutări atunci când utilizatorul selectează ca dată de referință 1 aprilie 2026.
Astfel, lista afișată nu reflectă întreaga piață, iar comparațiile realizate pe baza unor date incomplete pot crea o imagine distorsionată asupra prețurilor reale.
Prețul gazului nu mai înseamnă doar lei/kWh
Un alt aspect important este modul în care sunt structurate ofertele. După 1 aprilie, furnizorii nu vor mai concura exclusiv prin prețul pe kWh, ci prin pachete care includ:
- abonamente zilnice,
- servicii de verificare sau revizie tehnică,
- asistență tehnică,
- reduceri condiționate,
- diverse beneficii prezentate drept „gratuite”.
În realitate, aceste servicii pot majora factura anuală, chiar dacă prețul afișat pe kWh pare competitiv. Două oferte cu același tarif pot genera costuri foarte diferite în funcție de distribuție și de serviciile incluse.
Diferențe semnificative între oferte
Analiza arată variații considerabile între furnizori. În anumite zone, unele oferte ar fi ușor sub nivelul actual plafonat, în timp ce altele pot depăși cu până la aproape 50% acest nivel, în funcție de regiune și condițiile contractuale.
Prin urmare, diferențele nu țin doar de prețul de bază, ci și de structura comercială a fiecărei oferte.
Cum „citim” costurile mascate
Specialiștii recomandă consumatorilor să:
- calculeze costul anual total, nu doar prețul pe kWh;
- verifice existența abonamentelor zilnice sau lunare;
- analizeze dacă serviciile incluse (revizie, verificare) sunt realmente necesare în următoarele 12 luni;
- țină cont de tarifele de distribuție specifice zonei.
Un pachet „gaz + servicii” poate fi avantajos doar dacă utilizatorul are nevoie efectivă de acele servicii. În caz contrar, acestea devin costuri suplimentare mascate în structura ofertei.
Ce urmează pentru consumatori
Liberalizarea în sine nu este problema, spun specialiștii, ci lipsa de claritate a ofertelor. În lipsa unei informări complete și transparente, consumatorii riscă să aleagă oferte care par atractive la prima vedere, dar care se dovedesc mai costisitoare pe termen lung.
De la 1 aprilie, citirea atentă a contractelor și a tuturor componentelor de preț va deveni esențială pentru a evita surprizele neplăcute pe factură.