Declarațiile recente ale lui Călin Georgescu referitoare la posibile pretenții teritoriale ale României asupra unor regiuni din Ucraina au stârnit un val de reacții puternice din partea experților în drept constituțional și a oficialilor români.
Printre cei care au criticat poziția acestuia se numără fostul judecător Cristi Danileț, care consideră că astfel de afirmații sunt contrare Constituției României și tratatelor internaționale, ceea ce ar putea duce la blocarea candidaturii lui Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025.
CCR îi va respinge candidatura lui Călin Georgescu
Fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Danileț a explicat într-o postare pe Facebook că, prin declarațiile sale, Călin Georgescu riscă să se plaseze în afara cadrului legal și să fie declarat incompatibil pentru a ocupa funcția de președinte al României.
Cristi Danileț a oferit mai multe argumente juridice care susțin ideea că Georgescu nu ar trebui să fie eligibil pentru a candida la președinția României. Printre acestea se numără:
- Declarații care susțin ideea că România ar putea revendica teritorii din Ucraina
- Georgescu a afirmat că „granițele se schimbă” și că România ar trebui să fie parte a unui proces de împărțire a Ucrainei, pe care o consideră „un stat inventat”.
- Astfel de declarații sunt periculoase, deoarece sugerează că România ar putea participa la o redesenare a hărților în detrimentul suveranității unui alt stat.
- Poziționarea României de partea Rusiei
- Afirmațiile lui Georgescu sunt în linie cu propaganda Kremlinului, care justifică agresiunea militară împotriva Ucrainei prin argumentul că acest stat nu ar avea o identitate proprie.
- Prin această declarație, Georgescu se alătură discursului oficial al Rusiei, lucru extrem de grav în actualul context geopolitic.
- Încălcarea Constituției României
- Articolul 30, alineatul 7 din Constituție interzice propaganda pentru războiul de agresiune.
- Declarațiile lui Georgescu pot fi interpretate ca o încurajare a expansiunii teritoriale prin forță, lucru interzis de legislația românească și internațională.
- Încălcarea Tratatului româno-ucrainean din 1997
- În 2 februarie 1997, România și Ucraina au semnat Tratatul de bună vecinătate și cooperare, ratificat prin Legea nr. 129/1997.
- Articolul 2 din acest tratat prevede că cele două țări recunosc frontiera existentă ca fiind inviolabilă și se angajează să nu acționeze pentru modificarea acesteia.
- Articolul 11 din Constituție stabilește că acest tratat face parte din dreptul intern al României, ceea ce înseamnă că orice încălcare a sa este o încălcare a legii fundamentale a statului român.
- Argumentele istorice nu sunt relevante din punct de vedere juridic
- Georgescu a invocat faptul că „Bucovina de Nord, Bugeacul și Maramureșul de Nord” au aparținut României.
- Cu toate acestea, dreptul internațional modern este cel care reglementează relațiile dintre state, iar Constituția României (art. 10) stabilește că țara noastră trebuie să mențină relații de bună vecinătate cu toate statele.
- Declarația lui Georgescu este periculoasă și iresponsabilă
- Dacă ar fi președintele României, afirmația lui ar putea fi considerată echivalentă cu o declarație de război.
- În contextul în care Curtea Constituțională a României a blocat candidatura Dianei Șoșoacă dintr-un motiv mult mai puțin grav (decizia din 5 octombrie 2024), există șanse mari ca Georgescu să fie declarat incompatibil pentru alegerile prezidențiale.
https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fcristi.danilet%2Fposts%2Fpfbid024M2Kqtk59MmP3qNTNF7mvf52nz6gR7EkDyPNyjP6JBin5WuGeaSy67oPCsVa5Fj2l&show_text=true&width=500
Călin Georgescu despre viitorul Ucrainei: „Frontierele se schimbă”
Într-un interviu recent, Călin Georgescu a afirmat că redesenarea frontierelor este inevitabilă și că România ar trebui să fie parte a acestui proces
„Va exista o întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump, unde se vor trasa noile frontiere. Mi-aș dori ca România să fie inclusă în aceste discuții și poate chiar să găzduiască această întâlnire la București”, a spus el.
„Trebuie să vedem noua formulă propusă de Trump. Lumea se schimbă, frontierele se schimbă. Noi unde suntem? Avem Bucovina de Nord, Bugeacul, Maramureșul de Nord, Liov, care va merge la polonezi, și Malorusia”, a adăugat fostul candidat la președinție.
Reacția MAE: România nu are revendicări teritoriale asupra Ucrainei
După declarațiile controversate ale lui Călin Georgescu, Ministerul Afacerilor Externe a transmis un comunicat prin care dezminte categoric orice astfel de pretenții și reafirmă angajamentul României față de respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.
- „Poziția României este ferm aliniată principiilor dreptului internațional, iar țara noastră nu are niciun interes teritorial asupra Ucrainei.”
- „România nu recunoaște anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ocupate, inclusiv Crimeea.”
- „România condamnă agresiunea neprovocată și ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei, care încalcă Carta ONU și obligațiile Rusiei în calitate de membru al Consiliului de Securitate.”
- „România sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul acesteia de a adera la UE și NATO.”
Declarațiile lui Călin Georgescu sunt extrem de controversate, întrucât încalcă atât Constituția României, cât și tratatul internațional semnat cu Ucraina în 1997. Pe lângă faptul că se aliniază poziției Kremlinului, Georgescu pune sub semnul întrebării angajamentul României față de principiile dreptului internațional.
Din acest motiv, este posibil ca Curtea Constituțională a României să îi blocheze candidatura la alegerile prezidențiale din 2025, invocând nerespectarea obligațiilor constituționale și internaționale ale statului român.