Declarațiile recente ale fostului premier Marcel Ciolacu și ale actualului șef al Guvernului, Ilie Bolojan, evidențiază o diferență majoră de opinie privind situația economică a României. În timp ce Ciolacu susține că țara nu este în pragul unui colaps economic, Bolojan atrage atenția asupra unor dezechilibre bugetare și costuri ridicate ale finanțării externe, ridicând semne de întrebare asupra direcției în care ne îndreptăm.
Bolojan evită polemica, dar semnalează riscuri economice
Într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN, premierul Ilie Bolojan afirmă că nu dorește să intre într-o confruntare directă cu Marcel Ciolacu, însă consideră necesar să pună în discuție câteva aspecte economice esențiale.
„Nu obișnuiesc să răspund punct cu punct unor declarații politice, dar îmi permit să ridic câteva întrebări: Dacă totul merge atât de bine, cum se explică lipsa de interes pentru funcția de prim-ministru? De ce România înregistrează cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană? Și cum se justifică dobânzile mari pe care le plătim pentru împrumuturi?”, a declarat Bolojan.
Totodată, el recunoaște că în ultimii ani s-au făcut pași înainte, dar subliniază că actualele provocări sunt rezultatul deciziilor politice acumulate în timp. Scopul noii guvernări, spune el, este de a evita greșelile trecutului.
Ciolacu: Nu există colaps economic, doar o manipulare politică
Pe 3 iulie, Marcel Ciolacu a reafirmat că nu vede nicio prăbușire economică și consideră că există un interes politic în a induce panică în rândul populației și al mediului de afaceri.
„Mi-am asumat politic greșelile și am făcut un pas în spate, convins că România are nevoie de o nouă conducere, proaspătă și credibilă. Dar nu pot să nu observ cum se propagă ideea falsă a unui colaps economic pentru a justifica măsuri dure și inechitabile”, a transmis Ciolacu.
Fostul prim-ministru respinge acuzațiile legate de o presupusă risipă bugetară și amintește că execuțiile bugetare sunt publice și ușor de verificat. Mai mult, susține că o mare parte din deficitul bugetar a fost direcționat spre investiții în infrastructură și servicii publice esențiale.
Ciolacu detaliază măsurile economice din timpul mandatului
Într-o postare amplă, Ciolacu oferă o imagine de ansamblu a performanței economice din perioada în care a condus Guvernul. Potrivit lui:
PIB-ul României a crescut cu 46% în trei ani, de la 242 la 354 de miliarde de euro.
Salariul mediu net a depășit 1.000 euro, iar pensia medie, 500 euro.
Investițiile publice s-au dublat, ajungând la 120 miliarde lei în 2024 și fiind estimate la 149 miliarde în 2025.
România a recuperat decalaje față de alte state UE, depășind Ungaria, Slovacia și Grecia în ceea ce privește dezvoltarea.
Inflația a fost redusă semnificativ, iar rezervele valutare ale BNR au atins un maxim istoric de 72 miliarde de euro.
Trezoreria statului a fost lăsată cu peste 10 miliarde euro, dublu față de momentul preluării guvernării.
În ciuda acestor cifre, Ciolacu recunoaște existența unui deficit ridicat, dar argumentează că acesta a fost utilizat preponderent pentru proiecte de investiții, majorări salariale în sectoare-cheie, recalcularea pensiilor și susținerea educației.
Concluzie: Dispută politică sau divergență de viziune economică?
În timp ce Bolojan atrage atenția asupra riscurilor generate de dezechilibrele bugetare, Ciolacu subliniază progresele înregistrate și respinge eticheta de „dezastru economic”. Disputa scoate la lumină diferențele de abordare dintre actuala și fosta guvernare, dar și dificultatea de a avea o evaluare obiectivă într-un context politic tensionat.