De la începutul războiului din Ucraina, Moscova și agenții săi de influență au lansat mai multe justificări pentru invazia statului vecin. Acestea au variat ca temă, de la amenințarea reprezentată de NATO la naziștii care au preluat puterea la Kiev. Acum, când unele voci vorbesc de posibilitatea unor negocieri cu Rusia, cea mai simplă explicație pentru invazia Ucrainei ne arată și de ce Rusia nu va renunța la războiul ei de agresiune.
De ce Putin nu va renunța niciodată la Ucraina
Într-un editorial publicat de către WSJ, economistul Michael Tory susține că motivul pentru care Rusia nu va renunța niciodată la Ucraina stă în succesul economic pe care-l va avea odată ce va părăsi sfera de influență a Rusiei. Acesta susține că datele economice ale fostelor state din sfera URSS explică cel mai bine obsesia lui Putin cu Ucraina.
„Cea mai gravă amenințare la adresa regimului lui Putin este disparitatea enormă în ceea ce privește prosperitatea dintre Rusia și națiunile din periferia sa care au scăpat de sub dominația Moscovei.
Din 1990, fostele state satelit ale Rusiei care au aderat la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere medie a PIB-ului național de aproape 10 ori. În schimb, PIB-ul național al Rusiei și al țărilor non-UE de la granița sa vestică a crescut de doar patru ori în aceeași perioadă.
Ca urmare, într-o singură generație, ponderea economică combinată a țărilor care au scăpat de sub influența Rusiei depășește acum cea a Rusiei însăși, o răsturnare de situație uimitoare. După cum arată experiența, performanțele economice atât de disparate între națiuni strâns legate de istorie și geografie duc aproape invariabil la resentimente”, scrie economistul britanic în WSJ.
Ucraina este statul cheie
În opinia acestuia, granița dintre UE și Rusia arată că, de la Finlanda la România, singurul segment incomplet este format de fostele state, membre a URSS, Belarus, Moldova, Georgia și Ucraina. Iar Ucraina are un teritoriu și o populație mai mare decât a celor trei combinate.
„De aici obsesia lui Putin: Ucraina este, de fapt, statul decisiv. Odată ce va adera la UE și va genera o creștere economică comparabilă cu cea a celorlalte foste state satelit ale Uniunii Sovietice care fac deja parte din blocul economic, atracția gravitațională a prosperității Ucrainei va fi irezistibilă pentru cele trei țări vecine mai mici”.
Rusia se va trezi înconjurată, însă nu de NATO
Pentru economistul britanic, obsesia lui Putin cu Ucraina e explicată prin faptul că regimul de la Kremlin nu-și permite să ajungă să fie înconjurat de state mult mai prospere din punct de vedere economic, dar și cu un regim politic democratic. Acest lucru ar slăbi puterea Kremlinului.
„Pentru Putin, implicațiile succesului economic potențial al Ucrainei sunt grave. Publicul rus este atât de condiționat să considere Ucraina ca fiind similară din punct de vedere etnic și lingvistic cu Rusia, încât prosperitatea acesteia ar ridica întrebări dificile în interiorul Rusiei.
Dacă țările sunt atât de asemănătoare, singura explicație plauzibilă pentru o divergență radicală în succesul lor economic ar fi fundamentele politice și economice ale Rusiei înseși. Rușii ar putea atunci să înceapă să se îndoiască de viabilitatea dependenței disproporționate a țării lor de exploatarea combustibililor fosili, o mare parte din aceștia fiind captată și apoi risipită de elitele corupte din Moscova și Sankt Petersburg.
O decuplare completă și permanentă a Ucrainei de sfera de influență a Rusiei ar lăsa într-adevăr Rusia înconjurată – nu de NATO, ci de o regiune vastă de prosperitate democratică și economică. Acest arc vast, care se întinde pe întreaga frontieră de 3.600 de mile cu Europa, ar deveni o oglindă gigantică care ar reflecta poporului rus eșecul lamentabil al sistemului propriu al țării sale. Ar constitui o repetare umilitoare a Zidului Berlinului, de data aceasta la scară continentală”, a scris economistul Michael Tory.