Noul executiv condus de Ilie Bolojan debutează cu o premieră în istoria post-decembristă a României: un număr record de cinci vicepremieri vor face parte din arhitectura guvernamentală, în ciuda angajamentelor ferme privind reducerea cheltuielilor bugetare și reformarea aparatului administrativ. Componența acestui grup select include reprezentanți ai principalelor partide din coaliție Marian Neacşu din partea PSD, Cătălin Predoiu de la PNL, Tanczos Barna susținut de UDMR, Ionuţ Moşteanu de la USR – și un vicepremier independent, Dragoş Anastasiu.
Acest model de guvernare nu doar că se abate de la tiparul din ultimii ani, ci și depășește structura primului guvern postrevoluționar, care în perioada martie-mai 1990 număra patru vicepremieri. Noua formulă cu cinci adjuncți ai premierului depășește precedentul și adaugă un nivel suplimentar de complexitate și costuri în funcționarea Guvernului.
Inițial, în negocierile pentru formarea guvernului, se vehicula ideea unui singur vicepremier – în numele echilibrului politic și al eficienței administrative. Totuși, în logica împărțirii puterii în interiorul coaliției și pentru a menține coeziunea între formațiunile care susțin majoritatea parlamentară, fiecare partid și-a dorit un loc în fruntea executivului. La aceste patru poziții s-a adăugat propunerea premierului Bolojan de a introduce un vicepremier independent, în persoana lui Dragoş Anastasiu, cu atribuții pe zona de eficientizare a administrației publice.
Dincolo de considerentele politice, această structură guvernamentală generează un impact direct asupra bugetului de stat. Potrivit grilei salariale în vigoare la sfârșitul lunii martie 2025, un vicepremier încasează un salariu brut de 24.610 lei pe lună – ceea ce echivalează cu un venit net de aproximativ 14.400 lei. Pe parcursul unui an, suma brută alocată celor cinci vicepremieri atinge aproape 1,5 milioane de lei, adică peste 300.000 de euro. Aceste cifre nu includ însă beneficiile conexe: autoturisme de serviciu cu șofer și combustibil plătite integral, diurne pentru deplasările interne și internaționale, cazare și mese decontate, precum și alte costuri administrative asociate funcției.
Contradicția majoră între discursul politic centrat pe reducerea cheltuielilor și realitatea din structura executivului devine astfel evidentă. Promisiunile de eficientizare a aparatului bugetar și de scădere a costurilor administrative sunt puse sub semnul întrebării chiar prin deciziile de la vârful guvernului. De altfel, structura Secretariatului General al Guvernului arată că funcția de vicepremier este cea mai bine plătită din întreg aparatul de stat, depășind cu aproape 10.000 de lei brut lunar salariile altor demnitari de rang înalt, precum secretarii de stat sau consilierii de stat.