Vladimir Putin pare că vrea pace, dar doar în termenii lui. După mai bine de trei ani de război sângeros în Ucraina, președintele rus a transmis din nou Occidentului o listă de condiții pentru încetarea conflictului. Lista, însă, nu este o surpriză – e aproape identică cu cea pe care Kremlinul a impus-o înainte de invazie. Mai mult decât un plan de pace, e o reluare a cerințelor pe care lumea le-a respins deja: frică, presiune și control.
Scrisoare de garanție: Putin cere Occidentului să promită că Ucraina nu va intra niciodată în NATO
În fruntea condițiilor impuse de liderul de la Kremlin se află o solicitare pe cât de directă, pe atât de problematică: Putin vrea o declarație scrisă din partea liderilor occidentali care să garanteze că Ucraina nu va fi niciodată primită în NATO. Mai mult, aceeași interdicție ar trebui să se aplice și altor țări din fostul spațiu sovietic, precum Georgia și Republica Moldova.
Cu alte cuvinte, Putin nu cere doar o pauză de la extinderea NATO, ci o capitulare simbolică și strategică a Occidentului, care ar însemna recunoașterea sferei sale de influență. Ar fi, spun analiștii, un pas înapoi de proporții istorice pentru democrațiile europene, și o lovitură pentru suveranitatea acestor națiuni.
Ridicarea sancțiunilor și dezghețarea activelor – Rusia vrea „factura plătită”
Putin mai cere ceva: ca toate sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazie să fie ridicate. Vorbim despre restricții economice dure, care au izolat Rusia de piețele internaționale, au afectat băncile, companiile energetice și accesul la tehnologie occidentală. Kremlinul vrea, de asemenea, ca activele rusești înghețate în străinătate să fie deblocate.
Aceasta nu este o simplă cerință economică, ci o tentativă de rescriere a regulilor. Practic, după ce a atacat un stat suveran, Putin cere nu doar oprirea sancțiunilor, ci și reparații. Fără nicio garanție că nu va relua ofensiva odată ce presiunea internațională se relaxează.
„Protecția” vorbitorilor de rusă – o formulare cu ecouri periculoase
Un alt punct de pe lista lui Putin este așa-numita „protecție” a vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Este un pretext pe care Kremlinul l-a mai folosit în trecut – în Crimeea, în Donbas – și care în esență sugerează că Rusia își rezervă dreptul de a interveni militar oriunde consideră că cetățenii vorbesc limba rusă și au nevoie de „ajutor”.
Pentru ucraineni, această cerere nu este doar o insultă. E o amenințare voalată. Iar pentru liderii occidentali, este un semnal că, în spatele mesajului de pace, Putin continuă să pună pe masă aceleași mecanisme prin care a justificat agresiunea.
O pace doar în condițiile Moscovei: „Putin vrea să arate că ziua de mâine poate fi și mai dureroasă”
Surse ruse citate de Reuters susțin că Vladimir Putin ar fi deschis la ideea unui acord de pace, dar numai dacă acesta se bazează pe cerințele sale. În caz contrar, Kremlinul nu exclude intensificarea atacurilor. „Dacă nu obține ce vrea, va încerca să demonstreze prin mijloace militare că o pace refuzată azi va fi mai dură mâine”, a declarat o sursă apropiată de cercurile de putere de la Moscova.
E o strategie cinică, dar previzibilă: escaladarea conflictului pentru a forța mâna Occidentului. Totodată, analiștii cred că Putin urmărește să influențeze și alegerile din SUA, mizând pe ideea că o Americă obosită de război ar putea abandona Ucraina.
Ucraina nu se lasă păcălită: „Nu avem motive să credem în Putin”
Comandantul ucrainean Oleh Shyriaiev a reacționat dur la declarațiile venite dinspre Kremlin. „Nu putem avea încredere în Putin sau în Rusia. Ne-au mai promis și ne-au înșelat. Începând cu Memorandumul de la Budapesta din 1994, în care Moscova se angaja să ne respecte integritatea dacă renunțăm la armele nucleare. Au încălcat acea promisiune fără să clipească.”
În opinia sa, așa-zisa „listă de cerințe” a lui Putin este mai degrabă o declarație de ambiții decât un plan real de pace. „Nu e vorba despre compromis. E vorba despre control.”
Occidentul, prins între diplomație și realitate
Liderii occidentali nu au reacționat oficial la cererile lui Putin, dar pozițiile de până acum rămân clare: nicio garanție nu va fi dată în scris privind politica de extindere a NATO, pentru că ar încălca exact ceea ce apără alianța – dreptul fiecărei țări de a decide liber. Orice pas în această direcție ar crea un precedent periculos și ar echivala cu recunoașterea unei sfere de influență impuse prin forță.
Putin vrea pace, dar doar dacă i se oferă exact ce nu a putut obține prin diplomație, și ce a încercat să cucerească prin război. Iar asta, spun ucrainenii, nu este negociere – este șantaj. Și exact de aceea nu poate fi acceptată.