De la speranțe la realitate: creșterea economică revizuită în jos
2025 începe sub semnul unei realități reci pentru economia românească. Guvernul are în față o misiune complicată: trebuie să aducă deficitul bugetar de la un amețitor 9,3% din PIB în 2024, la 7%. O sarcină ambițioasă, în condițiile în care economia încetinește vizibil, iar spațiul de manevră este din ce în ce mai limitat.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat recent Prognoza de primăvară, un document-cheie care va sta la baza deciziilor guvernamentale din perioada următoare. Din păcate, cifrele nu aduc vești bune.
Creșterea economică prognozată pentru 2025 a fost revizuită semnificativ: de la 2,5%, cât s-a estimat inițial când s-a construit bugetul, la doar 1,4%. O ajustare care pune sub semnul întrebării toate planurile bugetare optimiste din toamnă.
Economiștii din sectorul privat: și mai pesimiști
Revizuirea în jos a veniturilor și a creșterii economice nu vine doar de la CNSP. Inclusiv economiștii independenți, cei ai băncilor sau din mediul privat estimează o evoluție și mai slabă. Analiștii CFA România, de exemplu, vorbesc deja despre o creștere de sub 1%. Iar în spatele acestor cifre stau riscuri reale: instabilitate politică, tensiuni externe, o cerere internă fragilă și lipsa reformelor fiscale solide.
Pe scurt: România va avea un an economic în care fiecare leu va conta, iar orice pas greșit va fi simțit rapid în buzunarul cetățeanului.
PIB mai mic, dar umflat de prețuri
Noua prognoză arată că PIB-ul României va ajunge în 2025 la 1.894,2 miliarde de lei, cu aproximativ 18 miliarde mai puțin decât estimarea pe care s-a construit bugetul (1.912,6 miliarde lei). Și totuși, în ciuda încetinirii economiei, valoarea PIB rămâne relativ ridicată. De ce? Pentru că este „umflată” de inflație. Mai exact, deflatorul PIB – adică o măsură a prețurilor din economie – a fost revizuit în sus, de la 5,8% la 6,1%. Asta înseamnă că prețurile cresc, iar PIB-ul nominal pare mai mare decât este în realitate.
Fără această creștere a prețurilor, PIB-ul ar fi fost de doar 1.785,5 miliarde lei – practic, aproape stagnare față de 2024.
Industria scade, agricultura revine, serviciile încetinesc
Privind pe sectoare, tabloul e amestecat. Industria este în scădere, cu un minus de 1,3%, iar producția industrială se contractă și ea cu 1,5%. Este un semnal îngrijorător pentru un sector care ar trebui să fie motor de creștere.
În schimb, agricultura vine cu un an bun: estimare de creștere +5%, după un 2024 secetos. Construcțiile rămân pe plus, dar mai temperat decât în toamnă (+3,8% față de +4,8%), iar serviciile – care contribuie cu peste 60% la economia românească – încetinesc și ele la +1,6% (de la +2,5%).
Contribuția serviciilor la creșterea PIB scade la 1 punct procentual, față de 1,6 puncte cât se estima în buget.
Consumul privat rămâne vioi. Statul taie din cheltuieli
Partea bună: consumul final crește cu +2,1%, susținut în special de gospodării, unde consumul privat e prognozat să urce cu +2,7% (mai mult decât în toamnă). Dar statul, sub presiunea deficitului, reduce din cheltuieli: consumul guvernamental se contractă cu -0,3%, față de o estimare anterioară pozitivă.
Investițiile (formarea brută de capital fix) sunt și ele revizuite negativ: +2,8% față de +5,9% în prognoza din toamnă. Un semnal că multe proiecte vor fi amânate sau vor merge cu frâna trasă.
Comerțul exterior dă înapoi
Exporturile scad ușor (-0,2%), iar importurile cresc mai lent (+2,8%), ceea ce menține deficitul comercial la -35,9 miliarde euro. Mai grav este că deficitul de cont curent se adâncește la -30,2 miliarde euro, ceea ce înseamnă 8% din PIB – un nivel considerat riscant pentru o economie emergentă.
Șomajul urcă, dar salariile rămân pe creștere
În 2025, numărul șomerilor va crește cu 15.000, ajungând la 265.000. O veste proastă, dar nu un șoc. În paralel, salariul mediu net continuă să crească, chiar dacă ușor: +6,3%, până la o medie de 5.365 lei. Cu 10 lei mai mult decât se estima în toamnă – un avans simbolic, dar care arată totuși o stabilitate în piața muncii.
Ce urmează: presiune uriașă pe guvern
Toate aceste cifre nu sunt doar statistici seci. Ele se vor traduce în decizii dificile pentru guvern: rectificări bugetare, posibile măsuri fiscale, eventuale tăieri de cheltuieli și o cursă contra cronometru pentru reducerea deficitului.
Timpul nu este de partea guvernanților, iar în lipsa unor reforme clare și a unei discipline bugetare ferme, România riscă să intre într-o spirală periculoasă de împrumuturi și ajustări dureroase.
Concluzie: 2025 nu va fi anul relansării, ci anul prudenței
Dacă în toamnă se vorbea despre relansare și optimism moderat, primăvara aduce realismul. Cu o economie care încetinește, investiții slabe și presiuni pe finanțele publice, 2025 va fi un an în care fiecare decizie economică va conta.
Guvernul nu mai are luxul promisiunilor. Este timpul pentru măsuri curajoase, dar bine gândite. Pentru că economia nu mai funcționează pe sloganuri, ci pe fapte.