Curtea Constituțională a României a ales să amâne pronunțarea în dosarul pensiilor de serviciu ale magistraților, după ședința de vineri, 23 ianuarie 2026. Un nou termen a fost fixat pentru 11 februarie 2026, perioadă în care dosarul rămâne în lucru. Pe durata acestei etape, aplicarea legii este suspendată, iar planificarea de carieră a judecătorilor și procurorilor se desfășoară într-un cadru încă incert.
Deliberările din 23 ianuarie 2026: motivele amânării
Judecătorii constituționali au extins analiza după primirea unor materiale noi la dosar și în urma unei cereri exprese de întrerupere a discuțiilor, menită să permită o verificare mai amplă a obiecțiilor. Printre documentele adăugate se află o expertiză contabilă extrajudiciară, întocmită în sprijinul cauzei, care evaluează posibilele efecte bugetare ale schimbărilor propuse.
„pro causa”
În cadrul examinării, Curtea a raportat potențialele consecințe ale proiectului la garanțiile constituționale privind cariera magistraților, inclusiv prin trimitere la art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022. Textul contestat operează pe două direcții majore: diminuarea cuantumului pensiilor de serviciu și creșterea vârstei standard de retragere. În spațiul public, măsurile au divizat opiniile: susținătorii vorbesc despre corectarea dezechilibrelor față de sistemul contributiv și despre nevoia de sustenabilitate fiscală, în timp ce criticilor le stârnește îngrijorare un posibil efect asupra independenței justiției și asupra motivației profesionale a magistraților cu vechime.
Ce scenarii sunt pe masă până la 11 februarie 2026
Până la termenul din 11 februarie 2026, completul va continua să evalueze punctele invocate în sesizarea de neconstituționalitate și va integra observațiile din materialele depuse pe 15 ianuarie 2026. Dacă obiecția va fi respinsă, legea ar putea intra în vigoare în forma actuală, urmând un calendar tranzitoriu și regulile de aplicare aferente. Dacă obiecția va fi admisă, legiuitorul va trebui să revină cu ajustări compatibile cu exigențele constituționale — fie asupra formulei de calcul a pensiilor de serviciu, fie asupra etapelor de creștere a vârstei de pensionare, fie asupra ambelor paliere.
Între timp, efectele actului normativ rămân suspendate, iar instituțiile din sistemul judiciar își fac calculele administrative. Instanțele și parchetele colectează date despre personalul aflat în prag de pensionare, pentru a anticipa eventuale valuri de cereri ce ar putea fi depuse după clarificarea cadrului. La nivel executiv, structurile responsabile de bugete pregătesc scenarii tehnice pentru fiecare variantă de decizie, astfel încât tranziția să fie rapidă odată cu pronunțarea Curții.
Consiliul Superior al Magistraturii și ministerele de linie monitorizează evoluțiile dosarului, urmând să calibreze ordine, metodologii și proceduri interne în funcție de rezultatul ce va fi comunicat după 23 ianuarie 2026 și termenul stabilit. În plan operațional, accentul rămâne pe gestionarea resurselor umane și pe estimările de impact bugetar, astfel încât activitatea curentă a instanțelor și parchetelor să fie menținută fără sincope, indiferent de deznodământ.