Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică, 24 noiembrie, obținând 2.120.041 de voturi, adică aproape 23% din opțiunile exprimate de cei peste 9,2 milioane de români prezenți la urne. Mesajul său, axat pe valori precum demnitatea națională, familia, pacea și credința, a convins un electorat numeros, în ciuda controverselor din jurul său.
După închiderea urnelor, Georgescu a mulțumit poporului român pentru „efort, sacrificiu și responsabilitate”, apreciind că votul exprimat a reprezentat „o trezire în conștiință uluitoare”. Mesajele sale, transmise constant în timpul campaniei, au invocat o misiune asumată mai degrabă spiritual decât politică, susținând că nu candidează în competiție cu ceilalți, ci răspunde unei „chemări”.
În discursul rostit în noaptea alegerilor, candidatul independent a afirmat că „poporul român a ales să nu mai stea îngenuncheat, să nu mai fie invadat, apăsat sau umilit”. A insistat asupra importanței familiei, pe care a descris-o drept „coloana vertebrală a societății românești”, și a declarat că „nu suntem într-o campanie electorală, ci suntem într-o lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu”.
După oficializarea rezultatelor, care îl plasează cu 22,94% din voturi înaintea contracandidatului clasat pe locul al doilea, cu 19,19%, Georgescu a transmis online că „ne-am recâștigat demnitatea și politicienii sunt singurii care încă nu au înțeles ce s-a întâmplat”.
Marți, 26 noiembrie, Călin Georgescu și soția sa, Cristela Georgescu, au intervenit într-o transmisiune live pe Facebook, exprimându-și nemulțumirea față de ceea ce au numit „vrajba” și „valul de ură” îndreptate împotriva lor. Cei doi au reclamat lipsa de oportunități pentru a-și exprima punctul de vedere și au respins acuzațiile privind simpatii legionare, pro-ruse sau anti-europene.
„Sunt pro-european, suntem în Europa de la facerea lumii. Nu doresc ieșirea din NATO, nu doresc ieșirea din UE”, a declarat Georgescu, adăugând că România trebuie să își apere interesele cu demnitate: „Nu putem să stăm în genunchi în fața nimănui, decât în fața lui Dumnezeu.”
Teme precum suveranitatea, demnitatea națională, negocierea fermă a intereselor României, agricultura tradițională, pacea și credința au fost constante în mesajele sale din campanie, transmise cu precădere prin rețelele sociale, în special TikTok și YouTube. Acestea au avut o priză semnificativă în rândul electoratului, susțin analiștii.
Ioan Hosu, specialist în comunicare politică și șeful Departamentului de Comunicare de la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj, consideră că discursul lui Georgescu este „populist, dar reușește să atingă latura caldă, emoțională a alegătorilor”. Acesta afirmă că recurența unor concepte precum „popor”, „demnitate” sau „credință” îi conferă un caracter aparent autentic și apropiat de oameni.
Consultantul de comunicare strategică Oana Marinescu situează însă discursul într-o zonă „profund iliberală” sau a „populismului extrem”. În această cheie, mesajele lui Georgescu sunt interpretate ca exprimând o democrație aparentă, dar care ascunde practici nedemocratice – o abordare care, potrivit specialiștilor, se regăsește în modele precum cel al Ungariei.
În programul său de guvernare, intitulat „Apă. Hrană. Energie”, Georgescu propune „instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă”. Acesta a reafirmat recent că susține un regim democratic, „în care fiecare este liber să aleagă”.
Mihnea Măruță, jurnalist și doctor în filozofie, consideră că discursul candidatului abordează teme reale din societatea românească, precum nevoia de patriotism sau de negociere mai eficientă a intereselor economice ale țării. Totodată, el atrage atenția că mesajele lui Georgescu sunt amestecate cu idei „ilogice, fără soluții, cu teorii ale conspirației”, ceea ce poate distorsiona înțelegerea corectă a unor probleme esențiale.
Un detaliu remarcabil din discursurile lui Georgescu este frecvența cu care folosește cuvântul „popor”. În alocuțiunea rostită luni, la scurt timp după încheierea numărării voturilor, acesta a repetat termenul de 26 de ori. Formula „poporul român” este prezentă constant în intervențiile sale publice, atât din timpul campaniei, cât și ulterior.
Fără sprijinul unui partid politic tradițional, Călin Georgescu susține că „partidul său este poporul român”. Întrebat recent de jurnalistul Mihai Tatulici despre realismul acestor afirmații, Georgescu a răspuns că ele au și rolul de a capta atenția și de a mobiliza.
Profesorul Ioan Hosu explică faptul că termeni precum „popor”, „demnitate” sau „credință” – deși aparțin adesea unui limbaj de lemn – au fost recontextualizați de Georgescu într-o manieră care pare mai umană și mai aproape de oameni. „Discursul său atinge un registru emoțional, cald, și nu rațional, rece”, a conchis specialistul.