Asta ne mai lipea acum. Comisia Europeană a suspendat România. Colaps?

România se află într-un moment critic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu trei jaloane importante suspendate și cu sume consistente blocate de Comisia Europeană. Până pe 28 noiembrie 2025, autoritățile române trebuie să găsească soluții clare și aplicabile pentru a recâștiga încrederea Bruxelles-ului și, implicit, pentru a accesa fondurile vitale pentru dezvoltarea țării.

Primul obstacol: AMEPIP, instituție cu frâna trasă

Una dintre problemele majore vizează Autoritatea de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această instituție ar trebui să joace un rol esențial în supravegherea și eficientizarea companiilor de stat, însă România are, momentan, suspendată suma de 330 de milioane de euro, tocmai pentru că AMEPIP nu este complet funcțională.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat că autoritățile trebuie să finalizeze procedura de selecție a conducerii instituției, pe criterii clare și în conformitate cu standardele impuse de Comisia Europeană. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor la comisia de selecție este 11 iunie, iar întreaga procedură trebuie finalizată până în noiembrie.

Ministerul Energiei, administratori revocați, bani blocați

Al doilea jalon suspendat privește administratorii companiilor din subordinea Ministerului Energiei. 43 de administratori au fost revocați, iar în lipsa unei echipe noi, profesioniste, România nu poate accesa cei 227 de milioane de euro aferenți acestui jalon. Este vorba despre companii strategice – precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica sau CE Oltenia – care au nevoie de o conducere stabilă, capabilă să gestioneze investiții și să asigure eficiență.

Pentru unele companii, procedurile de numire a noilor administratori au fost reluate, însă există entități unde acest proces nu a fost nici măcar inițiat. Termenul limită pentru numirea completă a noilor conduceri este tot 28 noiembrie.

Pensiile speciale: reforma care nu convinge încă Europa

Al treilea punct sensibil este legat de pensiile speciale, în special cele ale magistraților. Reforma este încă în dezbatere parlamentară, iar Bruxelles-ul a suspendat o sumă de 231 de milioane de euro până când România va demonstra că face pași reali în direcția echității sociale.

Proiectul prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, până în 2045, și stabilirea pensiei la 85% din veniturile nete. Deși măsurile par rezonabile, rămâne de văzut dacă forma finală a legii va fi suficientă pentru a debloca fondurile.

O gură de oxigen: 1,27 miliarde de euro intră în Trezorerie

În mijlocul acestor blocaje, Comisia Europeană a aprobat totuși plata a 1,279 miliarde de euro în cadrul celei de-a treia cereri de plată, bani care ar trebui să ajungă în Trezoreria României până pe 10 iunie. Din această sumă, 622 de milioane reprezintă granturi nerambursabile, iar restul – împrumuturi.

Totodată, CE a decis suspendarea unei alte tranșe, în valoare de 869 de milioane de euro, pentru care România are șase luni la dispoziție – până la 28 noiembrie – să corecteze neconformitățile.

Marcel Boloș: „Nu e momentul să pierdem timp”

Ministrul Boloș a recunoscut că este o perioadă complicată, inclusiv politic, însă a subliniat că Guvernul rămâne concentrat pe deblocarea fondurilor europene. El a atras atenția asupra importanței renegocierii PNRR, în sensul adaptării investițiilor la realitatea din teren.

„Miza este înlocuirea proiectelor întârziate cu altele care pot fi duse la capăt, din bugetul de stat sau alte surse. Trebuie să protejăm interesele financiare ale țării și să evităm penalizările”, a explicat Boloș.

Concluzie: România, între sancțiune și redresare

Cu peste 780 de milioane de euro în așteptare și o listă de reforme care bate pasul pe loc, România se află într-un moment de cumpănă. Timpul nu mai are răbdare, iar noiembrie 2025 se apropie cu pași repezi. Dacă nu se acționează ferm și coerent, riscăm să pierdem fonduri vitale, dar și încrederea partenerilor europeni. Pe de altă parte, dacă ne mobilizăm, PNRR poate redeveni acel plan ambițios care aduce nu doar bani, ci și o schimbare reală pentru viitorul României.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *