Explozia din Rahova readuce în prim-plan o întrebare esențială: unde începe și unde se termină responsabilitatea Distrigaz, iar de unde începe cea a locatarilor? Tragedia de vineri, 17 octombrie, în care trei oameni și-au pierdut viața și alți 17 au fost răniți, scoate din nou la iveală o problemă veche în România: cine răspunde cu adevărat atunci când o scurgere de gaze se transformă într-o catastrofă?
Potrivit informațiilor preliminare, explozia s-a produs pe fondul unei acumulări de gaze, în condițiile în care alimentarea cu gaz a fost reluată ilegal, după ce, cu o seară înainte, reprezentanții Distrigaz sigilaseră electrovalva de la intrarea în bloc, tocmai pentru a preveni un incident.
Unde se oprește responsabilitatea Distrigaz și unde începe cea a locatarilor
Mulți români nu cunosc detaliile legale privind obligațiile operatorului de distribuție și ale proprietarilor de locuințe. În realitate, legea face o distincție clară între rețeaua de distribuție și instalațiile interioare din clădiri.
Conform Legii 123/2012 privind energia și gazele naturale, operatorul de distribuție (Distrigaz) este responsabil pentru:
- operarea, întreținerea și modernizarea sistemului public de distribuție a gazelor naturale,
- asigurarea funcționării acestuia în condiții de siguranță, eficiență și protecție a mediului,
- intervenția promptă în cazul constatării unei scurgeri de gaze în rețeaua aflată în administrarea sa.
Cu alte cuvinte, Distrigaz deține și întreține conductele de la stradă până la punctul de branșament al blocului, inclusiv branșamentul comun și căminele de gaze aflate la subsol.
De aici însă, responsabilitatea se transferă către locatari sau asociația de proprietari, care dețin și răspund de instalațiile interioare – coloanele verticale, racordurile, aragazele și centralele.
Ce s-a întâmplat în cazul blocului din Rahova
După semnalarea unor mirosuri de gaz, echipa Distrigaz a intervenit în seara precedentă exploziei și a sigilat electrovalva de alimentare, oprind fluxul de gaz către clădire. În mod normal, alimentarea se reia doar după remedierea defecțiunii de către o firmă autorizată ANRE și după verificări oficiale.
Totuși, în cazul din Rahova, sigiliul a fost rupt ilegal, iar alimentarea cu gaze a fost reluată fără avizul operatorului. Un locatar a declarat că sigiliul ar fi fost desfăcut chiar de un reprezentant al unei firme particulare, care ar fi renunțat ulterior la intervenție pentru că nu i s-au achitat costurile. În urma acestei acțiuni iresponsabile, gazele s-au acumulat în interior, declanșând deflagrația.
Ce obligații are Distrigaz în cazul unei scurgeri de gaze
Conform Ordinului ANRE nr. 89/2018, care reglementează proiectarea, exploatarea și siguranța sistemelor de alimentare cu gaze naturale, operatorul are obligația ca, în momentul în care este sesizată o scurgere de gaze, să intervină imediat printr-o echipă de urgență și să aplice următoarele măsuri:
- Interzicerea accesului în zona afectată cu surse de foc sau obiecte care pot produce scântei.
- Oprirea alimentării cu gaze naturale în imobilul afectat.
- Aerisirea încăperilor și evacuarea gazelor acumulate.
- Localizarea exactă a defectului și supravegherea zonei până la eliminarea completă a gazelor.
- Anunțarea dispeceratului OSD (operatorului sistemului de distribuție).
- Extinderea controlului către zonele adiacente, unde pot exista infiltrații.
Aceste proceduri sunt menite să prevină incidentele de tipul celui din Rahova, însă eficiența lor depinde esențial de cooperarea proprietarilor și respectarea sigiliilor impuse de autorități.
Ce se întâmplă dacă scurgerile de gaze sunt în afara imobilului
Dacă o scurgere se produce la nivelul străzii sau în spații publice, Distrigaz are responsabilitatea totală. În astfel de cazuri, compania este obligată să:
- închidă sau devieze circulația în zona afectată;
- asigure evacuarea gazelor prin deschiderea căminelor aferente rețelei subterane;
- verifice acumulările de gaze în imobilele din vecinătate;
- supravegheze zona până la sosirea echipei de intervenție și eliminarea completă a riscului.
Cum se aerisesc corect spațiile în care s-au produs scurgeri
Reglementările tehnice (art. 141 și 142 din Ordinul ANRE nr. 89/2018) impun reguli clare de ventilare naturală a clădirilor:
- Subsolurile trebuie să aibă orificii de aerisire pe conturul exterior și legături cu canale de ventilare naturală.
- În casele scărilor, trebuie prevăzut un orificiu de evacuare în acoperiș, cu diametru de 150–200 mm, pentru eliminarea rapidă a gazelor acumulate.
Aceste măsuri simple pot preveni acumulările periculoase și reduc riscul unei explozii.
Cum s-a produs tragedia din Rahova
Vineri dimineață, 17 octombrie, o explozie devastatoare a distrus două etaje ale unui bloc cu opt niveluri de pe Calea Rahovei, în sectorul 5 al Capitalei. Deflagrația a fost urmată de un incendiu puternic și a fost resimțită în tot cartierul.
Trei oameni și-au pierdut viața, iar alți 13 au fost răniți, unii fiind în stare gravă. Premierul Ilie Bolojan a declarat că structura blocului este grav afectată și ar putea fi demolată. Suflul exploziei a afectat și Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”, aflat în imediata apropiere.
O tragedie care putea fi evitată
Cazul din Rahova scoate la iveală o problemă gravă: lipsa de informare și responsabilitate a unora dintre locatari, dar și nevoia unui control mai riguros al instalațiilor de gaze.
Deși Distrigaz are obligația de a interveni prompt și de a asigura siguranța sistemului de distribuție, verificarea și întreținerea instalațiilor interioare revine exclusiv proprietarilor și asociațiilor de locatari.
Un simplu gest – ruperea unui sigiliu – a fost suficient pentru a transforma un bloc întreg într-o ruină. Iar tragedia din Rahova devine, din păcate, o nouă lecție dureroasă despre neglijență, lipsă de educație civică și absența unei culturi a siguranței în România anului 2025.