Grecia a decis să își întărească rapid prezența militară în estul Mediteranei și anunță trimiterea a două fregate în apele din apropierea Ciprului, pe fondul deteriorării accelerate a situației de securitate din regiune. Măsura este prezentată ca un demers de protecție și descurajare, după incidentele recente înregistrate pe insulă, inclusiv atacul cu dronă asupra bazei britanice RAF Akrotiri, care a produs pagube limitate și nu a făcut victime.
Decizia Atenei vine într-un moment în care Cipru se află sub o presiune tot mai mare, iar autoritățile de la Nicosia au anunțat măsuri sporite de alertă și coordonare. În acest context, Grecia transmite că nu tratează situația ca pe un simplu episod izolat, ci ca pe un semnal de risc care poate escalada, dacă nu este contracarat printr-un dispozitiv defensiv mai puternic și o supraveghere aeriană mai strictă.
Ministrul elen al Apărării, Nikos Dendias, se află în contact direct cu omologul său cipriot și a anunțat că urmează să ajungă la Nicosia pentru discuții la nivel înalt, însoțit de șeful Statului Major, generalul Dimitrios Houpis. Vizita are rolul de a coordona acțiunile și de a calibra sprijinul concret oferit Ciprului, într-un moment în care spațiul aerian și infrastructurile critice ale insulei sunt tratate drept puncte sensibile.
În centrul planului se află trimiterea fregatei „Kimon”, una dintre cele mai noi capabilități navale ale Greciei, alături de o a doua fregată care va avea la bord un sistem anti-dronă de tip „Centaur/Centauros”, conceput pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor UAV. Miza este clară: după ce dronele au devenit un instrument de atac tot mai utilizat în conflictul regional, Atena vrea ca apărarea Ciprului să nu depindă doar de reacții punctuale, ci de o umbrelă de protecție mai robustă.
Componenta aeriană completează această consolidare. Grecia a anunțat că va disloca două avioane F-16 pentru misiuni de supraveghere și întărirea protecției spațiului aerian, într-un mesaj care vizează atât liniștirea populației, cât și transmiterea unei linii roșii către actorii care ar putea încerca noi lovituri în zonă.
Pe fundal, situația din Cipru este cu atât mai delicată cu cât insula găzduiește și baze britanice suverane, iar atacul asupra RAF Akrotiri a ridicat nivelul de îngrijorare în rândul aliaților europeni. Reuters a relatat că lovitura a fost pusă pe seama unei drone de tip Shahed, iar incidentul este privit ca o escaladare ce poate atrage indirect Europa mai adânc în criză, prin vulnerabilitățile logistice și militare existente în estul Mediteranei.
În esență, decizia Atenei subliniază un lucru: Grecia tratează securitatea Ciprului ca pe o prioritate strategică imediată, iar măsurile anunțate sunt gândite ca un pachet complet de descurajare – naval, aerian și de apărare anti-dronă – într-un moment în care amenințările sunt rapide, greu de anticipat și pot viza infrastructuri-cheie fără avertisment.