Scandalul politic ia amploare după declarațiile explozive făcute de Dragoș Sprînceană, om de afaceri român stabilit în Statele Unite, care a fost propus în 2025 de Marcel Ciolacu drept „emisar special” pentru relațiile dintre România și SUA. Acesta a lansat acuzații extrem de grave la adresa liderului AUR, George Simion, susținând că ar fi acționat direct împotriva intereselor României pe plan extern.
Potrivit unei postări publicate pe platforma X, Dragoș Sprînceană afirmă că George Simion i-ar fi recunoscut personal, în cadrul unei întâlniri desfășurate în România, că a făcut lobby pentru excluderea țării noastre din programul Visa Waiver Program. Scopul acestei acțiuni ar fi fost, potrivit afirmațiilor sale, obținerea de capital electoral prin atacarea coaliției de guvernare, chiar cu riscul afectării imaginii și intereselor statului român.
Dragoș Sprînceană: acuzații fără precedent la adresa lui George Simion
Într-o declarație făcută publică în ianuarie 2025, Sprînceană a relatat că a aflat despre presupusul lobby al liderului AUR în timpul unei vizite oficiale la București, organizată înainte de alegerile prezidențiale. În acel context, el a participat la mai multe interviuri și întâlniri alături de Trey Trainor, președintele Comisiei Federale Electorale din SUA, și Aaron Gentry.
„Prin admisia lui personală, mi-a spus că a făcut lobby și cu cine exact, împotriva României, pentru a fi scoasă din Programul Visa Waiver, doar pentru a-și crea capital electoral împotriva coaliției”, a afirmat Dragoș Sprînceană. Declarația sa a generat un val de reacții dure, mai ales după ce omul de afaceri l-a catalogat pe George Simion drept „trădător de țară”, susținând că acesta ar fi cheltuit milioane de dolari în Statele Unite pentru a-și asigura întâlniri la nivel înalt și pentru a-și construi o imagine politică favorabilă.
„Tuturor membrilor AUR, vă felicit pentru tot ce faceți. Dar sunteți conduși de un mic trădător de țară, altfel nu pot să îl numesc”, a transmis Sprînceană într-un mesaj care a inflamat scena politică.
Reacția AUR: respingere și acuzații politice
În fața acuzațiilor extrem de grave, reprezentanții AUR au ales să nu răspundă punctual declarațiilor făcute de Dragoș Sprînceană. Într-un comunicat general, partidul a catalogat afirmațiile acestuia drept „opinii personale și interpretări”, susținând că provin de la un apropiat al fostului premier Marcel Ciolacu și al guvernării PSD–PNL.
AUR a mai sugerat că declarațiile ar fi motivate politic și că numele lui Sprînceană ar fi apărut anterior în contexte controversate, fără a aduce însă dovezi concrete care să contrazică direct acuzațiile legate de Visa Waiver.
De cealaltă parte, Dragoș Sprînceană afirmă că, dimpotrivă, a încercat să convingă oficiali americani să reanalizeze decizia privind România și să susțină reintroducerea țării noastre în programul Visa Waiver. În același timp, el a criticat lipsa de reacție publică a partidelor aflate la guvernare – PSD, PNL și USR – pe acest subiect sensibil.
Visa Waiver, un dosar sensibil și promisiuni neîmplinite
În ianuarie 2025, autoritățile de la București anunțau oficial că România urma să fie inclusă în programul Visa Waiver, un pas major care ar fi permis românilor să călătorească în Statele Unite fără viză. Ulterior, însă, decizia a fost suspendată și apoi anulată de Department of Homeland Security, fără explicații detaliate.
PSD, aflat la guvernare în acel moment, nu a oferit un punct de vedere oficial clar privind motivele eșecului. În contextul dezvăluirilor recente, fostul purtător de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a anunțat inițierea unui proiect legislativ menit să limiteze utilizarea fondurilor publice de către partidele politice.
Potrivit acestuia, proiectul ar urmări interzicerea explicită a folosirii subvențiilor de la bugetul de stat pentru campanii sau acțiuni care aduc atingere imaginii României, promovează dezinformarea, manipularea, discursul urii, discriminarea sau violența.
Scandalul declanșat de declarațiile lui Dragoș Sprînceană redeschide un dosar extrem de sensibil pentru politica românească și ridică semne de întrebare serioase despre jocurile de culise, strategiile electorale și limitele competiției politice atunci când sunt puse în joc interesele fundamentale ale statului.