Georgescu primise o decizie nefavorabilă şi la Curtea de Apel București, pe 31 decembrie 2024, după care el a făcut recurs, respins vineri de Curtea supremă.
„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant
Georgescu
Călin împotriva sentinței nr.139 din 31 decembrie 2024 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Bucureşti Contestaţii
–
Electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta- reclamantă Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împotriva sentinței nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de şedinţă din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti Contestaţii electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliția pentru Drepturi, Libertăţi şi Protecție, Nuț Gabriela Ștefania, Mocanu- Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu RunaGeorgescu primise o decizie nefavorabilă şi la
Curtea de Apel București, pe 31 decembrie
2024, după care el a făcut recurs, respins vineride Curtea supremă.
„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de
CălinGeorgescurecurentul-reclamant
împotriva sentinței nr.139 din 31 decembrie
2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din
data de 30 decembrie 2024, pronunțate de
Contestații
Curtea de Apel București
Electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge
ca nefondat, recursul formulat de recurenta-
eclamantă Coaliția pentru Apărarea Statului
de Drept împotriva sentinței nr. 139 din 31
decembrie 2024, a încheierilor de ședință din 19
decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30
decembrie 2024 și a încheierii din Camera de
Consiliu din data de 30 decembrie 2024,
pronunţate de Curtea de Apel Bucureșt
în
dosarul nr.
Contestaţii electorale
2.950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea
interesul
accesorie
de
n
intervenție
Călin,
Georgescu
recurentului-reclamant
formulată de Coaliția pentru Drepturi, Libertăţi
și Protecție, Nuţ Gabriela Ștefania, Mocanu-
Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera
Natalica, Petringineru-Motu Runa. Definitivă”,
este un extras din decizia Instanței supremeCompletul care a luat această hotărâre a fost
format din judecătorii Gabriela Elena Bogasiu
(președinte), Liliana Vişan și Carmen Maria lie.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea
Statului de Drept au dat în judecată Biroul
Electoral Central i mai multe instituţii
(Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării,
General,
Parchetul
C urtea
Guvern,
Constituţională, Serviciul Român de Informații),
dar și pe președintele Klaus lohannis și pe
Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două
hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea
alegerilor prezidențiale de la zero, în baza
deciziei Curții Constituționale.
Cum „s-a
Georgescu
apărat”
Călin
in timpul procesului, Călin Georgescu a
susținut că autoritățile nu au avut nicio probă
pentru a anula alegerile și a solicitat reluarea
turului doi, în care el se calificase împreună cu
Elena Lasconi.Atât la Curtea de Apel București, cât și la
Instanța supremă, Călin Georgescu a venit
însoțit de un puternic dispozitiv de securitate
ormat
din
bodyguarzi c u u n trecut
controversat, fiind întâmpinat de sute de
susținători.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a
anulat rezultatele primului tur al alegerilor
prezidenţiale, câștigate de Călin Georgescu, în
baza unor documente desecretizate de CSAT,
primite de la SRI, SIE, MAI și STS.
n documentele serviciilor secrete se arată că
Georgescu a îincălcat egislația electorală
referitoare la finanțarea campaniei pentru
alegerile prezidențiale, după ce a raportat la
Autoritatea
Electorală
Permanentă
zerd
cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAl au
indicat faptul că finanțarea campaniei pe
TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a
ridicat la un milion de euro.De asemenea, în
documentele desecretizate de CSAT se spune
că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic
statal asupra infrastructurilor IT&C suport
pentru procesul electoral și că România este o
ţintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.Conform SIE, România „a devenit o prioritate
pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un
interes în creștere la Kremlin pentru a influența
(cel puțin) mood-ul și agenda în societatea
românească îin context electoral”. Aceste
acţiuni se manifestă prin propagandă și
sprijinirea unor dezinformare,candidaţi
eurosceptici i alimentarea unor mișcări
antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în
proteste care să modeleze agenda publică”
încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de
reacții emoționale la nivelul populației, astfel
ncât să pună presiune pe autorități să reducă/
stopeze sprijinul pentru Ucraina.
