Curtea Constituțională a României (CCR) a motivat, vineri, printr-un comunicat de presă, decizia de a invalida definitiv candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Instanța a respins contestațiile depuse împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC), subliniind că acesta a avut competența să respingă candidatura.
Potrivit Curții, în perioadele electorale, tensiunile sociale pot escalada din cauza pasiunilor ideologice, doctrinare sau personale. Cu toate acestea, România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o ordine constituțională care trebuie respectată. Prin urmare, candidatul nu a respectat principiile fundamentale ale Constituției, ceea ce justifică invalidarea candidaturii sale.
Decizia CCR privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu
CCR susține că deciziile sale au caracter general obligatoriu și nu reprezintă o manifestare a unei democrații autoritare, ci o garanție a protecției constituționale împotriva abuzurilor interne și externe. Instanța a reiterat că BEC a fost în drept să constate că o persoană care a determinat anularea alegerilor anterioare nu poate candida din nou, deoarece ar fi o continuare a unei conduite care a generat instabilitate electorală.
Curtea a precizat că ordinea constituțională trebuie respectată, iar încălcarea legilor echivalează cu o încălcare a Constituției. Astfel, candidatura lui Călin Georgescu nu putea fi validată deoarece ar fi fost contrar principiilor fundamentale ale statului de drept.
Curtea a clarificat faptul că respingerea unei candidaturi pe motiv de încălcare a valorilor constituționale nu reprezintă o sancțiune perpetuă. Posibilitatea de a candida din nou este analizată de la caz la caz, în funcție de conduita ulterioară a persoanei respective și de ciclicitatea alegerilor. Aceasta a argumentat că fiecare scrutin trebuie să fie evaluat independent, iar deciziile luate nu sunt definitive pentru toate viitoarele alegeri.
CCR a emis Hotărârea nr.7/2025, publicată în Monitorul Oficial, pentru a explica motivele invalídării candidaturii. Instanța a observat o tendință de discreditare a argumentației juridice care susține deciziile sale și a reamintit că rolul Curții Constituționale este de a proteja ordinea constituțională.
Curtea a menționat că, deși orice decizie poate fi supusă criticilor, aceasta trebuie să fie fundamentată pe argumente juridice solide, nu pe presiuni politice sau mediatice. În perioadele electorale, dezbaterile pot deveni tensionate, dar respectarea Constituției rămâne esențială pentru asigurarea stabilității statale.
Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituțională, în esență, a examinat 5 critici principale invocate în contestațiile formulate, după cum urmează:
1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege
Curtea Constituțională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei BEC și nu prezintă relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.
2. Cu privire la competența Biroului Electoral Central de a analiza condițiile de eligibilitate de rang constituțional stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României prin Hotărârea nr.2/2024
Curtea Constituțională a României a recunoscut această competență a Biroului Electoral Central în mod direct și exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituționale.
De altfel, toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că în cadrul unui stat suveran ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției.
Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României.
3.Cu privire la conținutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central
În limita competenței sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Președintelui României și a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raționament propriu cu privire la respectarea de către persoana care și-a depus candidatura a condiției de eligibilitate privind respectarea Constituției.
În cadrul acestui raționament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.
Pentru a înțelege raportul dintre Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 și Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiția constituțională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării și a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care își depune dosarul de candidatură a condițiilor de eligibilitate constituționale și legale.
Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției. Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.
4.Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue
Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale.
5.Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în fața Biroului Electoral Central, cât și în fața Curții Constituționale a României
Conform legii, procedura în fața Biroului Electoral Central în privința înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanță de judecată, ci acționează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.
În considerarea competenței Curții Constituționale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulțumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în fața Curții Constituționale.
Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.
Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege că în materia alegerilor pentru Președintele României, contestațiile privind elementele esențiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curții Constituționale, și nu procedurii instanțelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum și a importanței acestora pentru protejarea și garantarea suveranității și identității constituționale.
CCR a reafirmat că hotărârile sale sunt fundamentate pe respectarea suprematiei Constituției, nu pe interese politice. Deciziile adoptate au scopul de a menține statul de drept și de a asigura desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale. Astfel, decizia de a invalida candidatura lui Călin Georgescu se bazează pe principiile de bază ale Constituției României, menținând integritatea procesului electoral și protejând ordinea democratică a statului.