Într-un climat internațional încărcat de incertitudini, declarațiile recente ale lui Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, au aruncat o lumină nouă asupra dinamicii relațiilor dintre superputerile mondiale. Discuțiile dintre SUA și Rusia, desfășurate la Riad, au relevat cerințe și refuzuri care modelează în prezent politica globală, cu impact direct asupra Europei de Est și, implicit, asupra României.Cerința specială a lui Putin pentru Trump legată de România
Negocierile de la Riad au scos în evidență dorința Rusiei de a reconfigura sfera influenței geopolitice globale. Conform lui Diaconescu, delegația rusă a propus o nouă împărțire a influenței mondiale, cerând explicit retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. Poziția Statelor Unite a fost una de refuz categoric. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a afirmat Diaconescu, subliniind o poziție fermă a SUA în menținerea angajamentului său față de aliații europeni.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi.
Nu au reușit să-i convingă pe americanii. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza americană. Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.
Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoaștere unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a spus Cristian Diaconescu la Antena 3 CNN.
Incertitudinile României în Contextul Negocierilor
Un aspect deosebit de sensibil pentru România în cadrul acestor negocieri este lipsa garanțiilor de securitate. Interogat despre acest punct, Diaconescu a recunoscut deschis: „Nu avem garanții”. Aceasta reflectă o realitate plină de provocări pentru România, într-o perioadă în care echilibrul puterilor globale este mai fragil ca niciodată.
Contextul european
Discuțiile dintre Rusia și SUA nu s-au limitat la cereri și refuzuri simpliste. Diaconescu a deschis o fereastră către complexitatea acestor negocieri, dezvăluind două obiective majore ale Rusiei: primul, obținerea unui ascendent pentru a-și face din SUA un aliat în stilul conferințelor de la Yalta; al doilea, convingerea părții americane să accepte divizări în relația transatlantică.
Cu toate acestea, până în prezent, Rusia nu a reușit să convingă partea americană să își modifice angajamentele transatlantice. Diaconescu a subliniat că americanii au abordat discuțiile cu o atitudine pragmatică, refuzând să ridice regimul de sancțiuni impus Moscovei, dat fiind că Rusia nu a oferit semnale de cooperare constructivă.
Pe lângă discuțiile SUA-Rusia, Diaconescu a adus în discuție și o întrevedere bilaterală între România și Franța, marcând-o ca pe un punct de referință pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Întâlnirea cu președintele Macron a fost descrisă ca fiind „extrem de bună”, cu asumări de declarații publice ce sugerează un parteneriat continuu și strategic între cele două națiuni.
Concluzii
Aceste negocieri și interacțiuni subliniază o lume aflată într-un punct de cotitură, unde deciziile și alianțele de astăzi vor defini configurația de mâine a echilibrului global de putere. Pentru România, situația necesită vigilanță, diplomație activă și consolidarea continuă a parteneriatelor strategice, într-un peisaj internațional care se schimbă nu doar de la o zi la alta, ci chiar de la o oră la alta. Acestea sunt realitățile cu care se confruntă națiunile la frontiera estică a NATO, într-o eră de incertitudine globală.