Ungaria face una dintre cele mai importante schimbări de direcție din ultimii ani în relația cu Uniunea Europeană. După 16 ani de guvernare Viktor Orbán și refuzuri repetate privind participarea la Parchetul European, noul Executiv condus de Péter Magyar a decis să ducă țara în această structură europeană.
Demersul nu mai este doar o promisiune făcută în timpul campaniei electorale. Comisia Europeană a aprobat participarea Ungariei pe 10 iulie 2026, iar la începutul lunii august țara a devenit oficial al 25-lea stat participant la Parchetul European.
Decizia marchează o ruptură importantă față de politica fostului Guvern și poate avea consecințe semnificative inclusiv pentru investigarea unor fraude care afectează fondurile Uniunii Europene.
Péter Magyar a ajuns premier după victoria Tisza
Situația politică din Ungaria s-a schimbat radical după alegerile din 12 aprilie 2026.
Péter Magyar, care intrase în campanie drept principalul adversar al lui Viktor Orbán, a reușit să conducă partidul Tisza către victorie.
Formațiunea a obținut o majoritate de două treimi în Parlament, punând capăt celor 16 ani consecutivi în care Viktor Orbán s-a aflat la conducerea Guvernului.
Péter Magyar a devenit ulterior prim-ministru, iar una dintre prioritățile noii administrații a fost resetarea relației dintre Budapesta și instituțiile europene.
Aderarea la Parchetul European s-a transformat astfel dintr-o promisiune electorală într-o decizie concretă a noului Executiv.
Solicitarea Ungariei a ajuns la Bruxelles
Procesul a avansat rapid după schimbarea puterii.
În luna mai, Péter Magyar s-a deplasat la Bruxelles și a prezentat solicitarea oficială pentru participarea Ungariei la Parchetul European în cadrul unei întâlniri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În aceeași perioadă, noul Guvern și instituțiile europene au discutat și despre aproximativ 16,4 miliarde de euro din fonduri europene care fuseseră blocate în perioada fostei administrații.
Cele două procese nu trebuie însă confundate. Aderarea la Parchetul European nu a fost prezentată oficial drept o condiție juridică directă pentru deblocarea întregii sume, chiar dacă ambele demersuri fac parte din schimbarea amplă a relației dintre Budapesta și Bruxelles.
Ungaria este al 25-lea stat participant la Parchetul European
Momentul decisiv a venit pe 10 iulie, când Comisia Europeană a confirmat participarea Ungariei la cooperarea consolidată privind Parchetul European.
Decizia a devenit aplicabilă la începutul lunii august.
Prin această schimbare, Ungaria a devenit al 25-lea stat membru participant la EPPO.
Danemarca și Irlanda rămân în afara structurii, beneficiind de regimuri speciale în ceea ce privește cooperarea judiciară la nivel european.
Pentru Budapesta, aderarea are o puternică încărcătură politică, având în vedere că guvernele conduse de Viktor Orbán au refuzat ani la rând acest pas.
Ce poate ancheta Parchetul European în Ungaria
Parchetul European nu va avea competența de a investiga orice presupus caz de corupție din Ungaria.
Instituția se ocupă de infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Aici pot intra fraudele care implică fonduri europene, fapte de corupție asociate banilor UE, spălarea de bani legată de asemenea infracțiuni și anumite fraude transfrontaliere grave în materie de TVA.
Un detaliu important este că verificările nu trebuie să privească exclusiv fapte produse după aderarea Ungariei.
Autoritățile maghiare au solicitat ca jurisdicția EPPO să poată acoperi anumite fapte comise începând din iunie 2021, când Parchetul European și-a început activitatea.
Prin urmare, investigațiile ar putea ajunge și la operațiuni din perioada fostului Guvern, dacă acestea intră în competența legală a instituției.
Ce rol are Laura Codruța Kövesi
Laura Codruța Kövesi conduce în prezent Parchetul European, însă acest lucru nu înseamnă că va instrumenta personal eventualele dosare din Ungaria.
Anchetele vor fi desfășurate de procurorii europeni delegați care vor activa în țară, în cooperare cu autoritățile naționale și în conformitate cu regulile EPPO.
Budapesta trebuie să își construiască acum structura necesară pentru ca participarea să devină complet operațională, inclusiv prin procedurile de desemnare a procurorului european și a procurorilor delegați.
Există și o schimbare importantă care se apropie la conducerea instituției. Mandatul Laurei Codruța Kövesi se încheie pe 30 octombrie 2026, iar Andrés Ritter urmează să preia funcția de procuror-șef european de la 1 noiembrie.
Viktor Orbán și Fidesz au trecut în opoziție
Aderarea la EPPO este și unul dintre cele mai vizibile simboluri ale schimbării politice produse după alegerile din aprilie.
Viktor Orbán și Fidesz nu mai conduc Guvernul, ci reprezintă principala forță de opoziție.
Fostul premier a criticat reformele inițiate de administrația Magyar, în timp ce noua putere susține că acestea sunt necesare pentru consolidarea statului de drept, combaterea corupției și refacerea relației cu instituțiile europene.
Guvernul Tisza urmărește în paralel modificări privind achizițiile publice și consolidarea mecanismelor de integritate.
Ce urmează după aderarea Ungariei
Din punct de vedere politic și juridic, cel mai important pas a fost făcut: Ungaria participă acum la Parchetul European.
Urmează însă construirea mecanismului prin care EPPO va putea funcționa efectiv pe teritoriul țării, prin desemnarea procurorilor și asigurarea infrastructurii necesare.
Schimbarea este cu atât mai importantă cu cât noua structură ar putea avea competență asupra unor fapte care datează dinaintea venirii lui Péter Magyar la putere.
La numai câteva luni după încheierea celor 16 ani consecutivi de guvernare Viktor Orbán, Budapesta adoptă astfel una dintre cele mai clare schimbări de direcție față de perioada precedentă: apropierea de instituțiile europene și acceptarea competenței Parchetului European în investigarea infracțiunilor care afectează banii Uniunii Europene.